Cea mai bună și cea mai proastă măsură luată de guvern. Economist: „E singura decizie inspirată, dar numai pe jumătate”
0Ultimele măsuri luate de Guvernul României au stârnit critici deopotrivă din partea mediului de afaceri și a economiștilor. „Adevărul” a apelat la o voce obiectivă, la cunoscutul economist Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, pentru o scurtă analiză a măsurilor luate de Guvernul României, pentru a vedea dacă într-adevăr toate deciziile sunt nefaste.
Guvernul României a luat în ultimele săptămâni o serie de decizii nepopulare, iar creșterea de taxe și impozite a stârnit nemulțumiri. Autoritățile sunt acuzate că mimează reforma și că pun tot greul în spatele mediului privat, care se luptă să supraviețuiască unor condiții tot mai vitrege. Pentru o analiză cât mai obiectivă, „Adevărul” a apelat la unul dintre cei mai cunoscuți economiști români, profesorul Cristian Păun, de la Academia de Studii Economice din București.
Cea mai bună decizie e bună doar pe jumătate
În opinia sa, singura decizie bună a guvernului este cea care ține eliminarea renunțarea la scutirile de impozite pentru IT-iști și angajații din construcții și agricultură. „Singura măsură bună este cea care elimină acele facilități fiscale acordate pe salariile anumitor sectoare, IT, agricultură și construcții”, punctează economistul.
Și aici există însă un „dar”, arată Cristian Păun. „Dar, din păcate, aceste eliminări trebuiau făcute gradual, nu deodată, și în niciun caz la pachet cu alte măsuri care lovesc în aceste sectoare, gen taxa pe cifra de afaceri, taxarea tichetelor de masă, creșterea salariului minim etc. Loviturile fiind multiple și de anvergură (acest pachet fiscal aduce circa 500 de amendamente la Codul Fiscal existent, cam tot atâtea s-au adus în total în ultimii 7 ani) devin și mai problematice iar cele care ar putea fi benefice își pierd complet din eficacitate”, explică reputatul economist.
Cele mai neinspirate decizii
La polul opus, „Adevărul” a vrut să afle și care ar fi, în viziunea lui Cristian Păun, cea mai proastă sau cele mai proste decizii ale guvernului.
„Unele sunt nocive și unele sunt inexplicabile de-a dreptul, ca să nu spun ilogice sau stupide. Nocivitatea este dată de faptul că multe măsuri introduc o dublă taxare a aceluiași lucru sau introduc o taxă la taxă. De exemplu, taxare pe cifra de afaceri introduce o taxă pe accizele care sunt introduse în această cifră de afaceri. Chiar dacă accizele sunt plătite la producătorul inițial (de țigarete, de exemplu) și sunt evidențiate pe cheltuieli, mai departe, pe lanțul de distribuție, la distribuitori, acest lucru nu se mai vede pe cheltuială dar se regăsește în prețul final. Și, dacă distribuitorul are cifră de afaceri peste limita din lege, poate ajunge să plătească un impozit pe acciză”, mai spune el.
Iar măsurile vor avea un impact cu atât mai nimicitor cu cât vin într-o perioadă foarte delicată, în cel mai complicat context posibil.
„Nocive sunt toate pentru că, repet, se aplică în pachet și se aplică într-un context foarte prost ales. Economia scade, la nivel european există semne clare de recesiune, inflația rămâne ridicată etc. În plus, nocivitatea este sporită și de faptul că aceste taxe se cer înainte ca statul să pună pe masă niște reforme concrete care să îmbunătățească calitatea serviciilor / bunurilor publice”, dezvoltă profesorul.
Totul se va întoarce împotriva cetățeanului
O decizie controversată este și cea de impozitarea a multinaționalelor și a băncilor. Guvernanții susțin că astfel de măsuri au fost adoptate și în alte țări europene, spre exemplu în Italia, țară care a trecut la un sistem de impozitare agresiv a băncilor. Cristian Păun spune însă că astfel de decizii se vor întoarce inevitabil împotriva consumatorului, adică asupra cetățeanului.
„Orice taxă pusă pe companii, pe cifră de afaceri sau active va fi transferată prin preț către consumator. Companiile nu vor plăti aceste taxe, ci cetățenii vor plăti toate taxele pe care le impune politicianul. Companiile vor fi afectate într-o mică măsură, într-o primă fază. Aceste taxe se vor întoarce împotriva cetățenilor în diferite moduri, nu doar prin preț. De exemplu, închiderea sau realocarea unor afaceri, ca reacție la taxe anapoda și excesiv impuse, va lovi în cetățeni lăsându-i fără o parte din ofertă și fără locuri de muncă”, dezvoltă Cristian Păun.
În opinia sa, măsurile vor avea un efect cu totul opus celui dorit de autorități. Se vor înmulți falimentele, iar companiile mici și mijlocii care vor rezista vor avea probleme financiare uriașe. Așa se va ajunge ca banii care vor intra în bugetul de stat să fie mai puțini decât atunci când impozitele și taxele erau mai reduse.
Dacă pentru companiile private este ciumă, pentru cele de stat guvernul e mumă. În paralel, Guvernul României tolerează pierderile mari ale companiilor de stat și asigură fonduri aproape nelimitate pentru întreținerea unui aparat birocratic consumator de resurse.
În plus, împrumuturile fără măsură nu au făcut decât să se întoarcă împotriva statului și au fost scăpate de sub control. Așa s-a ajuns ca guvernul să împrumute numai în primele nouă luni din 2023 circa 164 miliarde de lei, o sumă mai mare decât intenționa să împrumute pe parcursul întregului an. Însă procesul a început în urmă cu mai mulți ani și a fost accelerat pe durata pandemiei, când au fost împrumutați cei mai mulți bani.
Așa s-a ajuns ca dobânzile plătite în contul datoriei publice să crească vertiginos ajungând aproape să se tripleze în ultimii ani, de la 12,1 miliarde lei în 2019 la 29 miliarde lei în 2022. Și chiar dacă datoria nu a ajuns încă la 60% din PIB, presiunea pusă pe economie este una uriașă, iar România a ajuns în situația în care are tot mai greu acces la finanțare, iar dobânzile sunt tot mai împovărătoare.
Viitorul nu sună bine
Toate acestea se petrec în România țară care, așa cum arată cifrele Eurostat, sărăcia și riscul de sărăcie sunt cele mai mari. Potrivit Eurostat, în rândul statelor membre ale UE, cea mai mare pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială se înregistra în 2022 în România (34,4%), Bulgaria (32,2%), Grecia şi Spania (ambele cu 26%). Pe de altă parte, cele mai mici ponderi se înregistrau în Cehia (11,8%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).
Același lucru îl relevă și ultimele rapoarte ale Băncii Mondiale, care arată că principalele probleme cu care se confruntă România țin de rata ridicată a sărăciei, care este cea mai ridicată din Uniunea Europeană. De asemenea, inegalitatea rămâne ridicată, iar deficitul de angajați calificați și îmbătrânirea populaţiei, precum și sectorul financiar insuficient dezvoltat sunt alte probleme pe care autoritățile române nu au fost capabile să le rezolve în ultimii peste 30 de ani.