Marea păcăleală cu marea ieftinire. Un cunoscut analist explică de ce ideea lansată de Guvern a „murit” din fașă

Marea ieftinire cu care se laudă guvernul începe să pălească, iar prețurile cresc într-un ritm amețitor. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru cititorii „Adevărul” de ce ne confruntăm cu această problemă și de ce plafonarea prețurilor a eșuat din start.

Românii sunt europenii care dau cei mai mulți bani pe alimente. FOTO Shutterstock

Ieftinirea produselor alimentare, rezultată din înțelegerea dintre Guvernul României și marii retaileri,  s-a „topit” la scurt timp după ce a fost parafată, devenind „o frumoasă teorie socială”, atrage atenția economistul Adrian Negrescu, unul dintre cei mai importanți experți români ai momentului, care este de părere că întreaga poveste este o încununare a proverbului românesc „Orice minune ține trei zile”.

Negrescu spune, de asemenea, că Marcel Ciolacu este, probabil, singurul român care poate să cumpere orice cu 100 de lei, dar și că acesta – la fel ca politicienii din opoziție – se face că nu vede că România este țara cu a doua cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar inflația în cazul produselor alimentare este, în țara noastră, chiar mai mare decât inflația generală raportată.

Asta înseamnă, afirmă expertul, că cel mai mult au de suferit oamenii cu venituri modeste, iar românii sunt în esență „campioni ai sărăciei”. Acest lucru care se reflectă în statisticile Eurostat, care arată că românii românii sunt cei mai expuși riscului de sărăcie şi excluziune socială din UE.

Joaca de-a ieftinirile

Iar dacă guvernul și membrii Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România susțin că lucrează împreună și că a fost pus un mecanism voluntar de reducere a preţurilor la o serie de alimente de bază, analistul economic Adrian Negrescu le desființează întreg discursul. El spune că „mecanismul voluntar de reducere a preţurilor la o serie de alimente de bază” a fost mai degrabă o trecere a promoțiilor marilor retaileri sub o altă umbrelă. O înțelegere care servește în egală măsură guvernanților, în perspectiva alegerilor de anul viitor, dar și marilor rețele de supermarketuri și hipermarketuri care și-au arătat astfel „fața umană” clienților.

„Guvernanții au încercat și au reușit cumva să-i convingă pe marii retaileri să continue cu promoțiile, iar acestea au fost cumva puse sub umbrela Guvernului României. Doar că am văzut că ieftinirile au fost mai mult în comunicatele oficiale, iar Consiliul Concurenței a făcut niște calcule din burtă, ca să dea bine. Dar ceea ce contează cu adevărat, adică produsele de bază în alimentația românilor s-au ieftinit cu câteva procente inițial, apoi prețurile au continuat să crească”, explică el.

De fapt, adaugă analistul, e vorba mai multe de o mutare cu interes electoral pentru ca politicienii să le arate românilor că cineva are grijă de ei.

„Sigur că au fost câteva produse care s-au ieftinit cu câțiva bani, dar între timp celelealte produse s-au scumpit pentru că, în realitate, comercianții nu au vrut să piardă, așa că au combinat scăderile unor adaosuri comerciale cu creșterea altora. La final, lor le-a dat cu plus. Adică, tot noi plătim”, susține expertul.

Ne așteaptă o iarnă grea

Și chiar dacă au existat și cazuri când retailerii au înghețat adaosul comercial pentru anumite produse, asta nu a însemnat că prețurile au rămas pe loc. Odată cu apropierea iernii, temperaturile scăzute duc întotdeauna la cheltuieli suplimentare, inclusiv din cauza costurile carburanților.

Și asta nu e tot. La nivel internațional, dar mai ales în Europa, prețurile cresc într-un ritm vertiginos. „Dacă prețurile cresc în țările de unde importăm mere, banane, brânză, carne de porc și alte produse alimentare, bineînțeles că noi le vom simți și mai acut, pentru că pe lângă creșterile de preț la producători se adaugă și comisioane, se adaugă și tot ce înseamnă cheltuieli logistice ale celor care importă și, practic, vând aceste produse alimentare. Așa că, din păcate, suntem vulnerabili în fața inflației la nivel european”, explică analistul.

România este total dependentă de exporturi din cauză că statul nu a susținut agricultura și industria alimentară. „Nu suntem o economie care să stimulăm consumul intern și produția internă în așa fel încât să ne protejăm în fața tuturor vicisitudinilor vremurilor în care trăim”, punctează Adrian Negrescu.

Războiul din Israel va avea, de asemenea, un efect negativ în acest sens. „Uitați-vă, petrolul e la 93 de dolari pe baril, a crescut semnificativ în ultimele zile. Prețul gazelor a crescut cu 50% pe fondul crizei din Orientul Mijlociu, iar perspectivele nu arată deloc bine”, mai spune el.

Până când vom fi campioni europeni ai prețurilor

Iar situația nu se va schimba în următorii ani, chiar dacă am putea avea șansa unui context internațional mai liniștit, dacă războaiele din Ucraina și Israel se vor încheia. Însă nici atunci nu vor înceta creșterile de prețuri, iar motivele sunt simple.

„Atât încât nu vom încerca să ne creăm un ecosistem de producție și consum alimentar format în principal din producători și distribuitori interni care să nu depindă atât de mult de ce se întâmplă în restul lumii, vom fi, din păcate, vulnerabili în fața acestei situații și vom plăti în plus față de ceilalți europeni, doar din prisma faptului că nu suntem capabili să avem o industrie alimentară care să genereze, până la urma urmei, necesarul pentru consumul intern”, conchide Negrescu.

E tot mai rău

Creșterea prețurilor duce la un adevărat cerc vicios. Mai întâi, românii cumpără mai puține produse, iar asta duce la scăderea consumului. Iar scăderea consumului duce întotdeauna la scăderea economică și poate provoca crize economice.

Însă România nu e doar campioana creșterilor prețurilor produselor alimentare. Mai recent, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile a confirmat că industria auto din România a înregistrat cea mai abruptă scădere. Potrivit sursei citate, în luna septembrie au fost înmatriculate cu aproape 12% mai puține mașini față de aceeași perioadă din 2022.

Banca Națională a României vine să confirme că prețurile nu-și vor conteni creșterea, ba chiar la începutul anului inflația va accelera, din cauza majorării şi introducerii din 2024 a unor taxe şi impozite indirecte, în scopul consolidării bugetare, al căror impact va fi inflaţionist.