Analiză Ce trebuie să facă România pentru a-și păstra traseul de reducere a deficitului
0România a atras de ani buni atenția investitorilor străini interesați de Europa Centrală și de Est, mai ales datorită dezvoltării sale și dimensiunii mai mari a pieței financiare față de alte țări din zonă. Totuși, din cauza deficitului bugetar foarte mare, în 2026 nu va mai conta doar potențialul țării, ci mai ales dacă autoritățile își respectă promisiunile și măsurile anunțate.
În practică, acest lucru se traduce prin trei direcții esențiale: menținerea deficitului public pe o traiectorie de consolidare, readucerea inflației într-un interval sustenabil și gestionarea necesarului ridicat de finanțare externă și de refinanțare, fără a genera presiuni care să destabilizeze cursul de schimb sau piața locală de obligațiuni.
„Din perspectiva creșterii economice, imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare. Considerăm că perioada de creștere mai accentuată a României s-a încheiat. În T3 2025, creșterea față de anul precedent a fost de 2,0%, confirmând această încetinire, în timp ce investițiile rămân principalul factor de presiune în structura actuală a creșterii, formarea brută de capital în termeni reali fiind în continuare negativă. În acest context, România intră în 2026 cu o nevoie clară de reechilibrare a motoarelor de creștere: susținerea consumului concomitent cu relansarea investițiilor, inclusiv prin programele de finanțare ale Uniunii Europene”, se arată într-o analiză realizată de experții Intercapital.
Potrivit acesteia, pentru piețe, problema principală rămâne consolidarea bugetară. În perioada ianuarie–septembrie 2025, deficitul bugetar a ajuns la -5,4% din PIB. Un set amplu de măsuri fiscale introdus în lunile iulie și august a inclus, pe partea de venituri, ajustări ale TVA, majorări ale accizelor și extinderea contribuțiilor pentru sănătate, iar pe partea de cheltuieli, reduceri și ajustări ale alocărilor pentru administrația publică, educație și sănătate. Măsuri suplimentare așteptate de la începutul anului 2026 includ majorarea impozitului pe dividende și continuarea înghețării plafonului salarial în sectorul public. „Presupunând continuitatea implementării și stabilitatea la nivelul coaliției de guvernare, considerăm drept scenariu de bază un deficit bugetar de aproximativ -8,0% din PIB în 2025, cu o reducere către circa -6,5% în 2026, recunoscând totodată existența unor riscuri semnificative, în special cele asociate costurilor mai ridicate de serviciu al datoriei și incertitudinilor legate de ratingul de țară”, susțin experții.
Rata inflației, influențată de creșterea salariilor și pensiilor
Inflația reprezintă a doua variabilă-cheie, întrucât influențează direct nivelul dobânzilor, presiunile asupra cursului de schimb și încrederea gospodăriilor. Rata inflației din România se detașează de media Uniunii Europene pe fondul unor factori interni, printre care deprecierea graduală a cursului leu/euro și majorările de salarii și pensii din sectorul public, care nu au fost însoțite de creșteri proporționale de productivitate. Cele mai recente date indică o inflație a prețurilor de consum de 9,8% comparativ cu anul precedent și o inflație HICP (Indici armonizați ai prețurilor de consum) de 8,4% comparativ cu anul precedent, în timp ce scenariul nostru de bază presupune o inflație medie de 7,5% în 2025 și de 6,0% în 2026. Anticipăm o traiectorie descendentă susținută de baza comparativă, dar care rămâne influențată de factori punctuali, precum expirarea plafonării prețurilor la energie electrică.
Cursul euro/leu a intrat din nou într-un val de variație
Al treilea element, adesea subestimat până în momentul în care începe să influențeze piețele, este poziția externă și structura finanțării, susțin analiștii. Cursul euro/leu a intrat într-un nou interval de variație. Turbulențele politice din 2025 au împins cursul peste pragul de 5,00 lei; chiar și după ameliorarea contextului politic, în urma victoriei coaliției pro-occidentale din 18 mai, cursul nu a reușit să revină în mod sustenabil sub acest nivel. Rezervele valutare au atins un maxim istoric de 76,0 miliarde de euro, oferind băncii centrale spațiu de manevră.
„Chiar și în aceste condiții, considerăm că există argumente solide pentru o apreciere a cursului leu/euro în 2026, susținută de un deficit de cont curent estimat la 7,0% din PIB în 2026, de un deficit bugetar care rămâne ridicat, la 6,5% din PIB chiar și în scenariul în care consolidarea are succes, precum și de o orientare mai accentuată a finanțării către piața internă. În opinia noastră, un nivel al cursului de aproximativ 5,15 lei/euro în acest an ar putea urca spre 5,25 lei/euro anul viitor. Această evoluție ar implica o presiune ușor mai ridicată asupra inflației importate și costuri mai mari în euro pentru economie (de la energie și alte importuri până la serviciul obligațiilor denominate sau indexate la euro), iar din perspectiva piețelor s-ar traduce, de regulă, printr-o primă de risc mai mare și prin necesitatea ca activele locale să ofere randamente mai atractive pentru a menține capitalul investit”, punctează analiștii.
Ministerul Finanțelor se va împrumuta mai mult decât în 2025
Dincolo de tabloul macroeconomic, detaliile legate de finanțare vor conta la fel de mult în 2026. În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, analiștii au estimat că Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026 (față de circa 260 de miliarde de lei în 2025). „După emisiuni internaționale de titluri de stat de aproximativ 15,5 miliarde de euro în 2025, România va trebui să refinanțeze anul viitor titluri de stat în euro în valoare de 3,25 miliarde de euro, cu scadențe în februarie, septembrie și decembrie. Anticipăm o orientare mai pronunțată a mixului de finanțare către piața internă, având în vedere sensibilitatea investitorilor instituționali străini la rating și faptul că rezultate fiscale concrete ar putea deveni vizibile abia în a doua parte a anului. În scenariul nostru de bază, Ministerul Finanțelor ar urma să acceseze piețele internaționale de trei ori și să atragă, în total, între 10,5 și 11,0 miliarde de euro, incluzând refinanțări și datorie nouă, ceea ce ar lăsa aproximativ 213 miliarde de lei de plasat pe piața internă. Pe această piață, fondurile de pensii au deja o expunere pe titluri de stat apropiată de 70% din active, iar băncile ar putea fi nevoite să absoarbă oferta suplimentară”, se menționează în analiză.
Situația României în context regional
Situația României trebuie privită și în context regional, care ajută la explicarea comportamentului investitorilor. Regiunea Europei Centrale și de Est a traversat un episod de tensiune pe termen scurt în 2025, ca urmare a unor decizii drastice asupra politicii fiscale din Germania, însă această mișcare s-a dovedit temporară, o reconfirmare importantă a faptului că primele de risc pot crește rapid într-un context de ajustare globală a prețului și se pot normaliza ulterior, pe măsură ce incertitudinea se diminuează.
În interiorul regiunii CEE, investitorii diferențiază tot mai clar în funcție de rezervele fiscale și de credibilitatea politicilor. Slovenia, de exemplu, a menținut o politică fiscală mai prudentă și a construit o rezervă mai consistentă, prognozele Comisiei Europene plasând-o printre performerii din CEE, cu deficite reduse, ceea ce susține spread-uri mai reduse și o încredere mai stabilă din partea investitorilor. Acest contrast este relevant pentru România, deoarece clarifică ce anume tinde să fie recompensat de capitalul internațional în perioadele în care selecția este mai riguroasă: planuri de finanțare transparente, o consolidare bugetară credibilă și politici macroeconomice predictibile.
„Dacă România reușește să livreze aceste elemente, câștigul potențial poate fi semnificativ. Atunci când spread-urile sunt ridicate, iar așteptările prudente, creșterea credibilității tinde să se traducă în mișcări disproporționate ale primei de risc suveran, ale presiunilor asupra cursului de schimb și, în cele din urmă, în disponibilitatea investitorilor de a reveni pe piață. România a trecut prin teste similare și în trecut; anul 2026 aducând un nou astfel de test, definit mai degrabă de capacitatea de execuție decât de discurs”, conchid analiștii.
Se încarcă comentariile...
