CE stabilește noi etape esențiale pentru gestionarea riscurilor climatice
0Comisia Europeană a publicat marţi o comunicare privind gestionarea riscurilor climatice în Europa, care stabileşte modul în care UE şi statele sale membre pot anticipa, înţelege şi aborda mai bine riscurile climatice tot mai mari, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Raportul prezintă, de asemenea, modul în care acestea pot pregăti şi pune în aplicare politici care salvează vieţi, reduc costurile şi protejează prosperitatea în întreaga Uniune Europeană.
Comunicarea reprezintă un răspuns la prima evaluare europeană a riscurilor climatice (EUCRA), un raport ştiinţific al Agenţiei Europene de Mediu. Împreună, acestea reprezintă un apel la acţiune pentru toate nivelurile de guvernare, precum şi pentru sectorul privat şi societatea civilă. Acestea stabilesc în mod clar modul în care toate sectoarele şi domeniile de politică majore sunt expuse riscurilor legate de climă, cât de grave şi urgente sunt riscurile şi cât de important este să se clarifice cine are responsabilitatea de a aborda riscurile.
Potrivit sursei citate, 2023 a fost cel mai cald an înregistrat. Raportul din februarie al Serviciului Copernicus privind schimbările climatice a arătat că temperatura medie globală din ultimele 12 luni depăşise pragul de 1,5 grade stabilit în Acordul de la Paris.
„Întrucât UE ia măsuri cuprinzătoare pentru a-şi reduce emisiile şi a limita schimbările climatice, trebuie, de asemenea, să luăm măsuri pentru a ne adapta la schimbările deja inevitabile şi pentru a proteja oamenii şi prosperitatea. Potrivit sondajului Eurobarometru, 77% dintre europeni consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă foarte gravă, iar mai mult de unul din trei europeni (37%) se simt deja expuşi la riscuri climatice”, se precizează în comunicat.
Comunicarea Executivului european arată modul în care UE poate depăşi în mod eficace riscurile şi poate consolida rezilienţa la schimbările climatice. Comisia propune o serie de acţiuni şi va colabora cu alte instituţii ale UE, cu statele membre, cu autorităţile regionale şi locale, cu cetăţenii şi cu întreprinderile pentru a da curs acestor sugestii.
Comunicarea Comisiei subliniază modul în care acţiunile de îmbunătăţire a rezilienţei la schimbările climatice sunt esenţiale pentru menţinerea funcţiilor societăţii şi protejarea cetăţenilor, a competitivităţii economice şi a sănătăţii economiilor şi întreprinderilor din UE. Aceasta este, de asemenea, imperativă pentru o tranziţie justă şi echitabilă.
„Investiţiile iniţiale în reducerea vulnerabilităţii noastre la riscul climatic vor suporta costuri mult mai mici decât sumele semnificative necesare pentru redresarea în urma efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi secetele, inundaţiile, incendiile forestiere, bolile, eşecurile culturilor sau valurile de căldură. Prin estimări prudente, aceste daune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7 % până la sfârşitul secolului. Investiţiile în clădiri reziliente la schimbările climatice, în reţele de transport şi energetice ar putea crea, de asemenea, oportunităţi de afaceri semnificative şi ar putea aduce beneficii pe scară mai largă economiei europene, generând locuri de muncă de înaltă calificare şi energie curată la preţuri accesibile”, se mai arată în comunicat.
Comisia emite patru tipuri de acțiuni care
Pentru a ajuta UE şi statele sale membre să gestioneze riscurile climatice, comunicarea identifică patru categorii principale de acţiuni. Prima o reprezintă o mai bună guvernare iar Comisia invită statele membre să se asigure că riscurile şi responsabilităţile sunt mai bine înţelese, bazate pe cele mai bune dovezi şi pe dialog. Identificarea „proprietarilor de riscuri” este un prim pas esenţial. Comisia solicită o cooperare mai strânsă între nivelurile naţional, regional şi local în ceea ce priveşte rezilienţa la schimbările climatice, pentru a se asigura că cunoştinţele şi resursele sunt puse la dispoziţie acolo unde acestea sunt cele mai eficace. Rezilienţa la schimbările climatice este abordată din ce în ce mai mult în toate politicile sectoriale, dar persistă deficienţe în ceea ce priveşte planificarea şi punerea în aplicare la nivel naţional. Comunicarea ia act de faptul că statele membre au luat primele măsuri pentru a include rezilienţa la schimbările climatice în planurile lor naţionale privind energia şi clima (PNEC).
A doua categorie este reprezentată de instrumente mai bune pentru responsabilizarea proprietarilor de riscuri: factorii de decizie, întreprinderile şi investitorii trebuie să înţeleagă mai bine interconexiunile dintre riscurile climatice, investiţii şi strategiile de finanţare pe termen lung. Acest lucru poate oferi semnale adecvate pieţei pentru a contribui la eliminarea lacunelor actuale în materie de rezilienţă şi protecţie. Comisia va îmbunătăţi instrumentele existente pentru a ajuta autorităţile regionale şi locale să se pregătească mai bine prin intermediul unor date solide.
Comisia şi Agenţia Europeană de Mediu (AEM) vor oferi acces la date, produse, aplicaţii, indicatori şi servicii granulare şi localizate esenţiale. Pentru a ajuta în situaţii de urgenţă, în 2025 Serviciul Galileo de avertizare de urgenţă prin satelit (EWSS) va deveni disponibil pentru a comunica informaţiile de alertă persoanelor, întreprinderilor şi autorităţilor publice, chiar şi atunci când sistemele de alertă terestre sunt în declin. Lacunele majore în materie de date vor fi reduse datorită propunerii de lege privind monitorizarea pădurilor şi a solului, care va îmbunătăţi instrumentele de alertă timpurie în caz de incendii forestiere şi alte dezastre şi va contribui la evaluări mai precise ale riscurilor. În sens mai larg, Comisia va promova utilizarea sistemelor disponibile de monitorizare, prognoză şi avertizare.
A treia categorie vizează valorificarea politicilor structurale. Trei domenii de politică structurală au o promisiune specială în ceea ce priveşte gestionarea riscurilor climatice în toate sectoarele: o mai bună amenajare a teritoriului în statele membre; integrarea riscurilor climatice în planificarea şi întreţinerea infrastructurii critice; corelarea mecanismelor de solidaritate la nivelul UE, cum ar fi UCPM, Fondul de solidaritate al UE şi investiţiile structurale ale politicii de coeziune, cu măsuri naţionale adecvate de rezilienţă. Sistemele şi activele de protecţie civilă trebuie să fie adaptate exigenţelor viitorului, prin investiţii în gestionarea riscurilor de dezastre la nivelul UE şi al statelor membre, capacităţi de răspuns şi expertiză care pot fi mobilizate rapid la nivel transfrontalier. Acest lucru ar trebui să integreze pe deplin riscurile climatice în procesele de gestionare a riscurilor de dezastre.
A patra categorie se referă la condiţiile prealabile adecvate pentru finanţarea rezilienţei la schimbările climatice. Astfel, potrivit CE, mobilizarea unei finanţări suficiente pentru rezilienţa la schimbările climatice, atât publică, cât şi privată, va fi esenţială.
Statele membre UE trebuie să minimizese riscurile climatice
„Comisia este pregătită să sprijine statele membre să îmbunătăţească şi să integreze întocmirea bugetului în funcţie de riscurile climatice în procesele bugetare naţionale. Pentru a se asigura că cheltuielile UE sunt reziliente la schimbările climatice, Comisia va integra considerentele legate de adaptarea la schimbările climatice în punerea în aplicare a programelor şi activităţilor UE, ca parte a principiului de a nu prejudicia în mod semnificativ. Comisia va convoca un grup de reflecţie temporar privind mobilizarea finanţării rezilienţei la schimbările climatice. Grupul de reflecţie va reuni principalii actori industriali şi reprezentanţi ai instituţiilor financiare publice şi private pentru a reflecta asupra modalităţilor de facilitare a finanţării rezilienţei la schimbările climatice. Comisia invită statele membre să ţină seama de riscurile climatice atunci când includ criterii de durabilitate ecologică în procedurile de achiziţii publice competitive, de exemplu prin intermediul Regulamentului privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete”, se mai arată în documentul citat.
Din perspectivă sectorială, Comisia prezintă sugestii concrete de acţiune în şase clustere principale de impact: ecosistemele naturale, apa, sănătatea, alimentele, infrastructura şi mediul construit, precum şi economia. Punerea în aplicare a legislaţiei UE existente este un precursor important pentru gestionarea cu succes a riscurilor în multe dintre aceste domenii, iar principalele măsuri sunt prezentate în comunicare.
În timp ce comunicarea se axează pe gestionarea riscurilor climatice în cadrul Uniunii Europene, UE este, de asemenea, activă la nivel internaţional în abordarea riscurilor climatice, iar o mare parte din finanţarea noastră internaţională pentru combaterea schimbărilor climatice este destinată măsurilor de adaptare. Comisia va continua să facă schimb de experienţă, cunoştinţe şi instrumente privind gestionarea riscurilor climatice la nivel internaţional şi să includă gestionarea riscurilor climatice în discuţiile bilaterale şi multilaterale.
Se încarcă comentariile...
