Exclusiv Ce pot face turiștii afectați de incapacitatea de plată agenției de la care au cumpărat sejururile

Scandalul Cocktail Holidays a readus în atenție necesitatea protejării turiștilor care achită cu bună credință sejurul și se trezesc că, din cauza agenției, nu se mai pot bucura de el. Specialiștii consultanți de „Adevărul” au explicat ce e de făcut în astfel de situații.

Scandalul Cocktail Holidays a readus în atenție necesitatea protejării turiștilor

Atunci când o agenție de turism intră în incapacitate de plată, turiștii sunt protejați prin lege. Art. 18 pct. (1) din OG nr. 2/2018 obligă organizatorii de pachete turistice să constituie o garanție financiară – fie poliță de asigurare, fie scrisoare de garanție bancară, fie alt instrument acceptat de lege. Această garanție are două scopuri esențiale: să acopere costurile de repatriere atunci când turiștii sunt blocați peste hotare și să asigure rambursarea banilor pentru serviciile neprestate din cauza insolvenței, a declarat pentru „Adevărul” Octavian Georgescu, Partener, VGA Lawyers.

„Practic, niciun organizator nu poate funcționa legal fără o astfel de plasă de siguranță, iar art. 20 pct. (1) din aceeași ordonanță prevede că dovada constituirii acestei garanții este o condiție obligatorie pentru obținerea licenței de funcționare”, a adăugat Georgescu.

Notificările pentru recuperarea pagubelor trebuie depuse cât mai repede

În practică, pentru recuperarea pagubelor, turiștii trebuie să adune toate documentele (contract, chitanțe, vouchere), să identifice garantul menționat în contract și să trimită notificarea atât agenției, cât și garantului.

„Notificările privind recuperarea pagubelor trebuie depuse cât mai repede, legea prevede termene de limită pentru depunere, perioadă după care acest drept nu mai poate fi valorificat pe această cale. De asemenea, consumatorii se pot adresa ANPC sau instanței de judecată pentru recuperarea întregului prejudiciu, inclusiv a daunelor morale dacă este cazul. Esențial este ca turiștii să acționeze rapid și organizat pentru a-și crește șansele de recuperare integrală a banilor.

Pe de altă parte, în ceea ce privește agențiile, acestea ar trebui să își revizuiască periodic nivelul garanțiilor și să fie mai transparente față de clienți pentru a evita situații critice. Problemele de acest tip apar cel mai adesea din lipsa unei asistențe juridice preventive, care ar putea anticipa riscurile și ar oferi soluții înainte ca ele să se transforme în crize de imagine sau financiare", a explicat avocatul Octavian Georgescu.

Legislație cu intenții bune, dar cu picioare scurte

„Pentru turiști, falimentul unei agenții de turism nu înseamnă doar pierderea vacanței, ci și o lecție amară despre cât de subțire este, de fapt, plasa de siguranță. Dintr-un vis de vară te trezești, peste noapte, creditor într-o procedură de insolvență”, spune Victor Buju, avocat la Buju Stanciu & Asociații.  

La nivel european, lucrurile par simple. „Directiva (UE) 2015/2302 garantează că turiștii nu rămân descoperiți în caz de insolvență. România a transpus aceste reguli prin OG nr. 2/2018, care obligă agențiile să aibă polițe de asigurare, scrisori de garanție bancară și alte instrumente menite să asigure rambursarea banilor și repatrierea. Problema este că aceste mecanisme există doar pe hârtie pentru mulți turiști. Se activează greu, procedura e stufoasă, iar omul care a plătit vacanța din economii nu știe cui să se adreseze și în ce ordine”, explică Denisa Iasmine, paralegal în cadrul aceleiași firme.

În plus, România pare să aibă un talent aparte în a face improvizații administrative: Fondul de garantare creat prin lege în 2017 a fost abandonat după doar câțiva ani, lăsându-i pe turiști să se bazeze mai mult pe noroc decât pe instituții.

Drepturile turistului- de la repatriere la masa credală

Un turist păgubit nu e doar un „client nefericit”. Din momentul în care agenția intră în insolvență, el devine creditor cu drepturi garantate:

i. Are dreptul de a activa polița de insolvență și de a cere rambursarea sumelor plătite.

ii. Poate solicita repatriere gratuită și, dacă e necesar, cazare până la întoarcere.

iii. Are dreptul la despăgubiri rapide și adecvate pentru prejudiciile suferite.

iv. Se poate înscrie la masa credală, unde, spre deosebire de alți creditori, beneficiază de prioritate.

„Important e ca turistul să acționeze imediat: să notifice asigurătorul, să strângă documentele de plată și să se înscrie la timp în procedura de insolvență. În caz contrar, riscă să adauge unei vacanțe pierdute și un proces pierdut”, atrage atenția Victor Buju.

Cocktail Holidays și Kusadasi: realitatea din teren

În cazul Cocktail Holidays (2024), peste 600 de turiști români au rămas blocați în străinătate și au fost repatriați prin intervenția statului. Președintele ANAT a avertizat atunci că lipsa unui fond național de garantare lasă clienții neprotejați.

În cazul Kusadasi SRL (2023), Ministerul Economiei a retras licența agenției după ce aceasta vânduse pachete de călătorie a căror valoare depășea polița de insolvență. Abia după declararea oficială a insolvenței au putut fi accesate garanțiile.

„Aceste episoade arată că între litera legii și practica din teren există un gol de încredere. Turistul crede că e protejat 100%, dar în realitate descoperă că protecția e fragmentată, birocratică și, uneori, insuficientă”, explică Denisa Iasmine.

Ce ar trebui să facem

România are nevoie de mai mult decât de polițe izolate și garanții simbolice. „Turismul nostru seamănă uneori cu un hotel de cinci stele construit pe nisipuri mișcătoare: arhitectura e spectaculoasă, dar fundația lipsește. Când vine valul insolvenței, toată clădirea se prăbușește peste turiști”, spune Victor Buju.

Soluția este clară: un fond național de garantare funcțional și transparent, care să acopere integral prejudiciile și să elimine improvizația. Până atunci, responsabilitatea se mută și pe umerii consumatorului:

• să verifice licența agenției,

• să întrebe explicit despre valoarea poliței de insolvență,

• să urmărească avertismentele oficiale ale ANAT sau ale Ministerului Economiei.

„Vacanța nu ar trebui să fie un salt în gol. Înainte să îți iei zborul spre destinație, ar fi bine să verifici dacă agenția are, la propriu, o plasă de siguranță”, recomandă Denisa Iasmine.

Concluzia specialiștilor este că, în final, turistul român are drepturi clare și garantate. „Dar, cum se întâmplă adesea la noi, drepturile trebuie apărate cu insistență.

Dacă statul ar trata turismul ca pe un motor economic, cu reguli clare și mecanisme de protecție funcționale, am putea vorbi despre o Românie care atrage, nu care își repatriază turiștii de urgență. Este nevoie de încurajarea investițiilor, de stabilitate legislativă și de un cadru în care vacanțele să însemne experiențe memorabile, nu dosare de insolvență”, spun avocații de la Buju Stanciu şi Asociaţii.