Adevărul despre super-virusul care se extinde în Europa. Epidemiolog: ,,Probabil că va fi și în România la un moment dat"
0Epidemiologul Emilian Popovici explică ce se ascunde, de fapt, în spatele așa-numitei „super gripe” care a stârnit îngrijorare în Marea Britanie. Acesta admite că numărul de îmbolnăviri ar putea să crească și în România și vine cu recomandări.
Ce tip de gripă circulă în Marea Britanie?
,,Nu e o super-gripă. (...) Este subtipul A(H3N2) al virusului gripal, care este conținut și de vaccinul gripal de anul acesta, deci din sezonul 2025-2026. (...) Faptul că e conținut în vaccin arată că nu e nimic nou și nimic mutant. A(H3N2) circulă de mulți ani, foarte mulți ani. Este un subtip clasic, consacrat al virusului gripal", spune prof. dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie.
Referitor la creșterea numărului de cazuri din Marea Britanie, precizează: ,,Rata de creștere de săptămâna trecută a fost de 17%. Asta ce înseamnă? Că din totalul de teste pentru gripă efectuate, 17% s-au întors pozitive. Creșterea este de la 11% la 17%. Creșterea cea mai mare este la copiii între 5 și 14 ani, unde e de peste 40% rata de creștere".
Emilian Popovici admite că și în România am putea avea mai multe cazuri. Asta pentru că, din punct de vedere epidemiologic, experiența anterioară arată că ceea ce se întâmplă în Marea Britanie poate anticipa evoluția în restul continentului: ,,În general lucrurile se repetă. Cum a fost în emisfera sudică este aproape în fiecare sezon gripal și în emisfera nordică. Cum a fost în Marea Britanie va fi și în Europa și probabil că va fi și în România la un moment dat."
Însă, potrivit medicului epidemiolog, acest subtip nu este mai periculos decât altele și circulă atât la oameni, cât și la animale și păsări. Simptomele sunt cele specifice gripei, ,,respectiv febră, rinoree, tuse persistentă, strănut, dureri musculare, dureri articole. Complicația cea mai frecventă e pneumonia".
Cum facem diferența dintre viroză și gripă
Epidemiologul atrage atenția asupra importanței diferențierii dintre gripă și virozele respiratorii comune, pentru că în cazul gripei incidența complicațiilor este semnificativ mai crescută.
,,Febra în viroze respiratorii foarte rar trece de 38, în majoritatea cazurilor este undeva la 37. Pe când în gripă valorile sunt 38, 39, chiar 40 de grade Celsius.
Tusea este prezentă în toate cazurile de gripă și este persistentă, uneori trecând de perioada acută și mergând în convalescență ca o tuse restantă pentru o perioadă semnificativă de timp, pe când în virozele respiratorii apare în cazuri rare și când apare este tranzitorie. Asta înseamnă că durează două-trei zile maximum.
Durerile musculare și durerile articulare sunt prezente în aproape toate cazurile de gripă și sunt intense, sunt persistente, pe când în virozele respiratorii apar doar în unele cazuri, puține și sunt tranzitorii, așa cum este și tusea", explică medicul.
Ce categorii sunt cele mai expuse
Cei mai vulnerabili în fața gripei rămân vârstnicii, al căror sistem imunitar e slăbit, și ,,persoanele care prezintă diverse patologii cronice, cum ar fi bolile respiratorii cronice, bolile cardiovasculare, bolile sistemului imun, diabetul zaharat". Pentru aceste grupuri, vaccinarea este recomandată cu insistență,. La fel ca și în cazul copiilor, unde îmbolnăvirea este mult mai frecventă, așa cum ne arată și situația din Marea Britanie.
Demontarea unui mit privind vaccinarea
Epidemiologul Emilian Popovici demontează mitul potrivit căruia te poți îmbolnăvi de gripă chiar dacă te-ai vaccinat și explică de unde vine confuzia.
,,Vaccinarea cel mai bine e să o faci în octombrie ca să fii deja protejat în luna noiembrie și în lunile de iarnă. Dar asta nu înseamnă că vaccinul pe care îl facem acum nu ar fi protectiv. Este protectiv, doar că trebuie să ținem cont de un lucru: nu ne vaccinăm astăzi și de astăzi sau de mâine suntem protejați. Protecția după vaccinul gripal apare la aproximativ la două săptămâni după administrarea vaccinului. Acesta este timpul necesar pentru ca să se constituie titlu protector de anticorpi.
Deci în perioada imediat de după vaccinare este important ca oamenii să-și ia niște măsuri suplimentare de precauție, ca să nu aibă ghinionul de a se întâlni cu virusul gripal și să se îmbolnăvească. S-au vaccinat, două săptămâni să se ferească în mod deosebit de aglomerări umane. (...) A apărut greșeala asta, din lipsă de informare. Oamenii se vaccinau, aveau ghinionul ca la două-trei zile după vaccinare să întâlnească pe cineva cu gripă, să se îmbolnăvească și apoi să spună <<M-am vaccinat și după aia m-am îmbolnăvit. Nu mă mai vaccinez niciodată.>> Clar, după vaccinare este necesar acest interval de latență, care este în medie de două săptămâni".
Medicul precizează și că, spre deosebire de alte seruri, vaccinul gripal nu previne doar formele grave:
,,Vaccinul gripal previne îmbolnăvirea. De la COVID ne-am învățat că vaccinul previne formele grave în mod deosebit și mai puțin îmbolnăvirea. În cazul gripei previne îmbolnăvirea și previne, pe cale de consecință și formele grave, pentru că dacă nu te îmbolnăvești, nu faci complicații".
Cum ne mai putem proteja de gripă
Pe lângă vaccinare, epidemiologul face referire și la alte mijloace de protecție în fața virusului gripal, deja cunoscute, cum ar fi spălatul pe mâini sau păstrarea distanței față de cei care prezintă simptome. Și folosirea măștii de protecție poate ajuta, spune Emilian Popovici:
,,Portul măștii nu este interzis și este chiar recomandat în aglomerări umane, începând cu mijloacele de transport în comun. Deci cei care vor să își ia o măsură suplimentară de precauție sigur că pot să poarte mască. Nu este imperativ necesar sau obligatoriu, dar este o măsură de precauție pe care oamenii pot să o ia, în special cei care prezintă riscuri suplimentare".
Se încarcă comentariile...
