Analiză Ce analizează băncile când îți calculează dobânda la credit. Sfaturile unui expert: „Situația din Biroul de Credit este esențială”
0Ofertele afișate în vitrine și pe site-uri prezintă întotdeauna dobânda minimă. Ce nu se comunică transparent este că puțini clienți o vor obține efectiv. Am întrebat specialiști în creditare care sunt elementele reale după care băncile calculează costul final al unui împrumut.
Dobânda afișată pe site-ul unei bănci sau pe un panou publicitar este, de regulă, cea mai mică dobândă pe care instituția respectivă o acordă, în condiții optime, unui client ideal. Distanța dintre acea cifră și dobânda pe care o va plăti efectiv un client obișnuit poate fi de câteva puncte procentuale, cu un impact semnificativ asupra costului total al creditului pe zeci de ani. Băncile recunosc, la întrebări directe, că dobânda finală „depinde de mai mulți factori", fără a detalia însă care sunt aceștia. Am cerut un răspuns concret de la Irina Chițu, directorul platformei de comparare financiară FinZoom.ro.
Dobânda minimă din reclamă este un punct de plecare, nu o promisiune
Primul lucru pe care îl explică Irina Chițu este structura în care operează ofertele bancare. Produsele de creditare nu sunt uniforme, iar variabilele sunt mai numeroase decât par la prima vedere.
„Băncile au oferte standard, iar de la acea ofertă pot acorda reduceri de dobândă, comisioane sau anumite bonusuri, în funcție de mai multe condiții sau promoții. Sunt multe produse. De exemplu, la un credit ipotecar poate fi dobândă variabilă pe toată perioada. Poate fi dobândă fixă 3 ani, 5 ani, 7 ani sau 10 ani la început, după care variabilă. Poate exista o dobândă mai bună pentru creditele acordate pentru apartamente cu o clasă energetică bună, adică acele credite verzi. Sau, dacă atașezi o asigurare creditului, banca îți poate oferi o reducere de dobândă. Dacă îți virezi salariul sau venitul în contul acelei bănci, poți primi anumite reduceri. Fiecare bancă încearcă să atragă clienții cu un pachet de beneficii", explică Irina Chițu.
Problema reală apare când aceste pachete trebuie comparate. Un procent de dobândă mai mic poate fi compensat, sau chiar depășit, de comisioane de analiză aplicate la momentul acordării creditului, de comisioane de administrare lunare sau anuale ori de costul asigurărilor obligatorii. De aceea, specialista recomandă un singur indicator pentru o comparație corectă între oferte: dobânda anuală efectivă.
„În general, când analizăm un credit, ne uităm în primul rând la dobânda anuală efectivă, adică la costul total al creditului, care include atât dobânda, cât și comisioanele atașate. Cum compari toate ofertele din piață? Dobânda anuală efectivă face exact acest lucru: într-un singur procent se vede costul total al creditului pe toată perioada", spune Chițu.
Ce este scoring-ul bancar
Dincolo de tipul produsului ales, banca evaluează profilul solicitantului. Fiecare instituție de credit folosește un sistem propriu de scoring - un punctaj calculat automat, care influențează atât decizia de aprobare a creditului, cât și condițiile în care acesta este acordat, inclusiv dobânda.
„Poți avea acces la o anumită ofertă și în funcție de caracteristicile personale. Scoring-ul băncii contează în decizia de creditare. În acest scoring intră date personale: dacă ești căsătorit sau nu, de când muncești, de cât timp ești la actualul loc de muncă. Este un scor statistic. Se analizează și angajatorul. Dacă angajatorul nu și-a plătit taxele la stat o anumită perioadă, acest lucru te poate afecta indirect. Tot scoring-ul influențează decizia de creditare", explică directorul FinZoom.ro.
La scoring se adaugă informațiile furnizate de Biroul de Credit, unde sunt înregistrate toate comportamentele financiare anterioare ale solicitantului. „Există și informațiile de la Biroul de Credit. Contează comportamentul: ce credite mai are clientul, cum le-a plătit, dacă a avut întârzieri. Toate acestea se iau în considerare. Pe baza acestui comportament se calculează un scor FICO. Cu cât scorul este mai mare, cu atât șansele de a obține condiții mai bune cresc", adaugă Irina Chițu.
Consecința practică este că același solicitant, cu același venit, poate primi oferte radical diferite de la bănci diferite.
„Aceeași persoană poate obține oferte diferite de la bănci diferite. De exemplu, la o bancă se poate califica pentru 17.000 de euro, la alta pentru 50.000 de euro, iar o a treia poate refuza creditul, deși veniturile sunt aceleași. Totul ține de scoring-ul intern și de criteriile fiecărei bănci. Scoring-ul poate influența și dobânda la care se acordă creditul, în funcție de politica internă a băncii", explică Irina Chițu.
Paradoxul clientului fără datorii
Unul dintre cele mai surprinzătoare mecanisme ale evaluării bancare afectează tocmai categoria de clienți fără niciodată un credit la activ.
„Un tânăr ar putea spune că stă foarte bine pentru că nu a luat niciodată un credit. Paradoxal, acesta poate fi un dezavantaj, pentru că banca nu are un istoric de comportament de plată. Nu știe cum va reacționa persoana respectivă după ce ia creditul. De aceea, uneori este util ca înainte de un credit ipotecar să existe un istoric, de exemplu un card de cumpărături în rate fără dobândă, folosit și achitat la timp. Astfel se construiește un istoric pozitiv de plată", explică Irina Chițu.
Avansul: cu cât este mai mare, cu atât creditul poate fi mai ieftin
La creditele ipotecare, suma achitată din resurse proprii la momentul achiziției are un efect direct asupra costului împrumutului. Logica este simplă: un avans mai mare reduce expunerea băncii.
„Cu cât avansul este mai mare, suma împrumutată este mai mică și perioada poate fi mai scurtă, dacă venitul permite. Un avans mai mare înseamnă un risc mai mic pentru bancă, pentru că valoarea creditului este mai mică raportat la valoarea proprietății. În astfel de cazuri se poate obține o dobândă mai bună. Dacă în trecut creditele pentru persoane fizice erau standard și greu negociabile, acum se negociază mai mult, tocmai pentru că se ține cont de garanții, de avans și de scoring-ul personal, care este o garanție pentru bancă", spune Chițu.
Ce poate face un solicitant înainte de a se prezenta la bancă
Irina Chițu detaliază și o serie de măsuri concrete pe care orice persoană interesată de un credit le poate lua înainte de a depune o cerere, pentru a-și îmbunătăți poziția de negociere.
„În primul rând, comportamentul de plată. Situația din Biroul de Credit este esențială. Acolo apar atât informații pozitive, cât și negative. Informațiile pozitive includ creditele, cardurile și overdrafturile existente. Informațiile negative sunt întârzierile la plată de 30, 60 sau 90 de zile", explică ea.
Veniturile joacă un rol la fel de important.
„Băncile preferă venituri stabile. Salariile și pensiile sunt principalele venituri luate în calcul, dar pot fi adăugate și venituri din dividende sau chirii, în funcție de politica fiecărei bănci. Un codebitor poate ajuta, mai ales în cazul unui tânăr fără istoric. Avansul contează mult. Virarea salariului în contul băncii poate aduce beneficii suplimentare. În prezent, nu mai este nevoie de multe documente. Cu buletinul, banca poate verifica veniturile prin ANAF și istoricul prin Biroul de Credit", arată Irina Chițu.
Experta recomandă, de asemenea, câteva principii de prudență pentru reducerea riscurilor pe termen lung.
„Este important să compari ofertele din momentul respectiv, să te uiți la dobânda anuală efectivă și la suma totală de plată, nu doar la rată sau la dobânda afișată. Este recomandat să te împrumuți în moneda în care obții veniturile, pentru a evita riscul valutar, și să alegi o dobândă fixă pentru o perioadă cât mai lungă, dacă este avantajoasă", menționează directoarea FinZoom.ro.
În privința asigurărilor, Irina Chițu atrage atenția că acestea nu reprezintă doar o cheltuială suplimentară, ci pot constitui și o pârghie de negociere. Pe de altă parte, unele bănci oferă în schimbul atașării unei astfel de asigurări o reducere directă a dobânzii.
„Asigurarea locuinței este obligatorie la creditele ipotecare. Pot fi utile și asigurările de viață, sănătate sau șomaj, care pot acoperi ratele în cazul pierderii locului de muncă sau al unor situații neprevăzute", a conchis Irina Chițu.
Se încarcă comentariile...
