Băsescu şi Tăriceanu, divergenţe pe tema garantării depozitelor bancare

Preşedintele Băsescu susţine că, în România, nu era nevoie de ridicarea pragului de garantare a depozitelor la 50.000 de euro deoarece sistemul bancar este solid, însă premierul Tăriceanu spune că măsura era necesară pentru ca depozitele "să nu migreze în alte ţări".

"Sunt ţări care afectate de criză au mers până la a garanta orice depunere a oricărei firme în orice cuantum. Nu cred că România ar trebui să facă aşa ceva, pentru simplul motiv că ar fi un semn de slăbiciune. Noi nu aveam nevoie nici de ridicarea pragului până la 50000 de euro, sistemul bancar românesc este solid", a spus şeful statului, joi, la Bruxelles, la finalul lucrărilor Consiliului European.

Băsescu a susţinut că România a trecut deja prin experienţa unei crize a sistemului bancar la sfârşitul anilor '90, pe vremea când el făcea parte din Executiv.

La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a susţinut şi el că sistemul bancar este unul "sănătos", însă nu putea să nu se ia măsura ridicării plafonului de garantare la 50.000 de euro deoarece exista riscul ca "depozitele din băncile româneşti să migreze în alte ţări"

"Sistemul bancar în România este un sistem sănătos, aşa cum s-a putut constata, guvernat de reguli severe, şi acest lucru a fost un lucru pozitiv şi un avantaj al nostru, spre deosebire se sistemele bancare din alte ţări care au cunoscut probleme reale, unde aceste măsuri au fost luate din necesitatea de a salva depunerile cetăţenilor. Noi nu am putut să nu mergem la creşterea acestei limite, de la 20.000 la 50.000, pentru că ar fi existat riscul ca o parte din depozitele din băncile româneşti să plece, să migreze în alte ţări, spre dezavantajul nostru, al sistemului bancar", a afirmat Tăriceanu.

Băsescu: "Dacă nu vom fi prudenţi, criza economică nu ne va ierta"

"Şi aşa vor exista multe diminuări de investiţii, ale vitezei de realizare a investiţiilor. Şi aşa va fi mult mai dificil în continuare să angajezi un credit extern. Criza economică nu va ţine nici de guvernare, nici de sistemul financiar, ci de realitatea mediului în care ne aflăm", a afirmat preşedintele României.

În context, şeful statului român a subliniat că resursele financiare care există şi care pot fi atrase trebuie dirijate către producţie, către realizare de investiţii, şi nu către consum, "în cazul în care dorim să diminuăm la maximum etapa a doua a crizei financiare, care este criza economică".

UE va acţiona coordonat şi complet

Şeful statului a mai spus că în Consiliul European de toamnă s-a decis ca statele Uniunii Europene să acţioneze coordonat şi complet pentru funcţionarea sistemului financiar, pentru finanţarea economiei, creştere economică accelerată şi creare de locuri de muncă.

În documentul final al Consiliului European s-a adoptat ca soluţie urmărirea creşterii responsabilităţii conducătorilor instituţiilor financiare.

Statele UE au ajuns la concluzia că trebuie consolidată supravegherea sectorului financiar, subliniind că autorităţile naţionale de supraveghere vor fi invitate să se întâlnească lunar pentru a face schimb de informaţii.

Băsescu a spus că a fost salutată şi decizia Băncii Europene de Investiţii (BEI) de a pune la dispoziţie, în mod deosebit pentru IMM-uri şi pentru infrastructură, circa 30 de miliarde de euro.

De asemenea, şeful statului a menţionat că în concluziile Consiliului European se atrage atenţia asupra nevoii supravegherii companiilor multinaţionale şi a celor de rating.

"Pe bună dreptate, încrederea în companiile de rating este pusă sub semnul întrebării, având în vedere ceea ce s-a întâmplat în bănci care au aveau rating 3 A şi s-au prăbuşit cu o etichetă de rating foarte bună pusă pe frontispiciu. Acest lucru face ca UE să-şi propună o supraveghere a companiilor de rating. Se pare că din mari supraveghetori trebuie să devină supravegheaţi, având în vedere ce s-a întâmplat în sistemul financiar. Puţin supravegheaţi şi puţin pus sub semnul întrebării ratingurile pe care le dau", a afirmat preşedintele Traian Băsescu.

Tăriceanu: Problemele generate de criza financiară trebuie rezolvate de bănci şi nu de stat

Criza financiară din sistemul bancar trebuie rezolvată chiar de către instituţiile bancare care au încălcat regulile minime de prudenţialitate şi nu prin intervenţia statului, procedură care implică numeroase costuri pentru toţi contribuabilii, a declarat, joi, la Bruxelles, premierul Tăriceanu.

El a apreciat că problemele financiare din Statele Unite nu sunt rezultatul unei întâmplări, ci al unor politici de risc şi de supracotare a activelor.

"Grija pentru încrederea în sistemul bancar trebuie să fie a băncilor, altfel există riscul ca aceste măsuri (de intervenţie a statului - n.r.) să dea impresia celor care încalcă regulile minime de prudenţialitate că pot continua astfel, deoarece statul va ajuta sistemul bancar", a spus Tăriceanu, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul reuniunii Consiliului European.

Premierul a mai arătat că la reuniunea de la Bruxeles a fost propusă înfiinţarea unui Fond de Garantare alimentat de bănci şi care să fie utilizat pentru astfel de probleme financiare, fără ca statul să mai fie obligat să intervină.