Efecte în lanţ ale „taxei pe lăcomie“. Predicţiile şi explicaţiile analiştilor

Efecte în lanţ ale „taxei pe lăcomie“. Predicţiile şi explicaţiile analiştilor

„Taxa pe lăcomie“ aplicată activelor băncilor va avea efecte puternic negative asupra întregii economii. Întregul sistem bancar românesc va fi adus pe pierdere, creditele vor deveni mai scumpe, iar întreaga economie a ţării va frâna.

Ştiri pe aceeaşi temă

Analistul financiar Iancu Guda explică de ce acest nou bir este nejustificat şi excesiv de mare şi ce efecte va avea el asupra românilor. De asemenea, el demontează o serie de mituri precum faptul că băncile profită de creşterea ROBOR sau faptul că majorările de dobânzi au adus profituri istorice sectorului bancar.

De ce au făcut băncile profit istoric în 2018

Sistemul bancar din România a obţinut după primele zece luni din 2018 un profit net record de 6,38 miliarde de lei, asta după ce 2017 a fost al treilea an consecutiv cu profit la nivelul sistemului bancar.

Iancu Guda susţine că profitul băncilor din anul 2018 este la maximul istoric, dar el este datorat restructurării sectorului bancar (mai puţin cu 26% angajaţi în ultimii cinci ani) şi politicii prudenţiale de acordare a creditelor noi (rata creditelor neperformante a scăzut la 5%), în condiţiile în care multe dintre creditele neperformante au fost vândute unor investitori, care pot negocia mult mai relaxat cu debitorii.

Există legătură între ROBOR şi profitul băncilor?

Analistul financiar demontează mitul potrivit căruia băncile fac profit pe măsură ce ROBOR creşte. Potrivit lui Guda, ROBOR nu are legătură cu profitul bancilor, deorece reprezintă un cost de finanţare pentru acestea, care este transpus clientului final (banca nu face profit din ROBOR prin activitatea de creditare). Spre exemplu, sectorul bancar a înregistrat o pierdere a capitalurilor de -5,92% în 2012, când ROBOR la 3 luni era aproape 6%, în timp ce în 2018 au avut un randament al capitalurilor de 16,35%, când ROBOR la 3 luni a fost în medie 2,79%.

Guda mai susţine că nu există fundament economic să corelezi taxa pe activele bancare cu ROBOR. „Nu există o ţara pe această lume care să coreleze o taxă similară cu un indice al dobânzilor medii din piaţa locală. ROBOR nu este decis / influenţat în mod unilateral / direct / subiectiv de o anumita bancă. Adevărul este că ROBOR reflectă aşteptările inflaţioniste, lichiditatea din piaţă şi riscul din piaţă. Deci, ROBOR este un indice imputabil întregii economii”, explică el.

De ce scade ROBOR acum

Potrivit lui Iancu Guda, scăderea din ultima perioadă a ROBOR (de la 3,03% la 18 decembrie 2018 la 2,97%, la 4 ianuarie 2019) nu este cauzată de taxa pe activele băncilor.

ROBOR scade, doar temporar, pentru că inflaţia scade, doar temporar, de la 5% (septembrie), 4,3% (octombrie), 3,4% (noiembrie), între cele două existând un decalaj de 2-3 luni (conform datelor istorice pe ultimii 10 ani), explică analistul.

Efectele taxei pe lăcomie

Iancu Guda trece, de asemenea, în revistă, efectele taxei pe activele bancare, despre care spune că sunt dovedide din experienţa altor ţări care au implementat o taxă similară, chiar mult mai mică. Acestea sunt:

- Creditele acordate companiilor şi populaţiei o să scadă semnificativ;

- Creditele urmează să devină mai scumpe, taxa fiind transpusă mai departe clienţilor, deoarece băncile nu o pot suporta;

- Microîntreprinderile (companiile cu venituri mai mici de un milion de euro), care reprezintă 94% din firmele active şi angajează 1,5 miloane salariaţi (o treime din forţa de muncă ocupată), vor avea dificultăţi în finanţarea afacerii (capitalul de lucru şi investiţiile pe termen lung) şi vor face disponibilizări masive pentru a rezista, deoarece costul cu munca este deja foarte ridicat;

- Consumul o să scadă deoarece: creditul se scumpeşte, venitul disponibil al populaţiei scade (majorările salariale nominale de-abia o să acopere inflaţia), gradul de îndatorare este plafonat şi şomajul urmează să crească (inclusiv încrederea în stabilitatea locurilor de muncă existente);

- În acest context, nimeni nu poate să explice o logică economică pentru a fundamenta o creştere a produsului intern brut de peste 5% în 2019. Toate efectele duc evident la o frânare a ritmului de creştere economică, care va fi probabil între 2%-2,5%.

- Cel mai probabil deficitul public o să crească în 2019, ultimele cifre disponibile indicând aproape 5% din PIB, adică circa 20 miliarde de lei în plus faţă de 2018. Datoria publică o să depăşească 400 de miliarde de lei în 2019 (de 5 ori peste nivelul de acum un deceniu), şi +10% peste nivelul din 2017.

Cel mai pesimist scenariu: tot sistemul bancar va fi pe minus

Într-unul din cele mai „optimiste” scenarii ale introducerii taxei pe activele bancare, sectorul bancar românesc va deveni neprofitabil începând cu anul 2019, arată o scrisoare transmisă Ministrului Finanţelor de către Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR şi fost ministru de Finanţe în Guvernul PSD condus de Victor Ponta.

Documentul, consultat de Hotnews, arată că numărul de bănci care ar rămâne profitabile ar fi de 4 până în anul 2019 (toate de importanţă sistemică), respectiv două până la finele anului 2020.  Dacă este luat în calcul şi scenariul ce include taxa pe lăcomie, nicio bancă nu ar mai avea capacitatea de a genera profit în orizontul de analiză.

Impactul asupra profitabilităţii

Profiturile nete estimate în cadrul exerciţiului de testare la stres pentru anii 2019 şi 2020 s-ar înrăutăţi semnificativ atât în cazul scenariului de bază, cât şi al celui advers.

Conform scenariului de bază, cel mai optimist, sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul instituirii taxei (anul 2019), înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020.

Sub scenariul advers, mai grav, sectorul bancar românesc va înregistra o pierdere la nivel agregat de aproximativ 9,7 miliarde de lei îm anul 2019, respectiv de aproximativ 7,8 miliarde de lei în anul 2020. 

Analistul Iancu Guda susţine că nivelul taxei actuale este excesiv de mare (cel mai ridicat din UE, de două ori peste Polonia, de 4 ori peste Ungaria), iar veniturile astfel constituite nu contribuie la alimentarea unui fond pentru salvarea băncilor pe timpul recesiunii, aşa cum se întâmplă în toate ţările din UE unde o asemenea taxă este în vigoare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările