FOTO 123 RF

Ultimele modificări fiscale publicate în Monitorul Oficial între Crăciun şi Revelion vor avea efecte negative de amploare atât asupra economiei, cât şi asupra românilor, cărora pe de o parte le sunt crescute salariile, iar pe de alta li se scumpeşte nivelul de trai.

Suprataxarea marilor companii din energie va duce implicit la scăderea sau lipsa investiţiilor, iar suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va scumpi creditele şi va atrage dobânzi uriaşe pentru sumele împrumutate de stat de la aceste entităţi.

„Inflaţia nu depinde de nivelul ROBOR, ci invers: ROBOR creşte în funcţie de inflaţie şi de politicile economice. Taxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR este o mişelie şi o prostie, creată de răutăţile guvernamentale.

Ordonanţa 114 (cea care a impus aceste măsuri simultan cu îngheţarea indemnizaţiilor bugetarilor şi amânarea restituirii taxei auto – n. red.) nu are legătură cu realitatea economică. Faptul că statul atrage bani de pe piaţă prin emiterea de titluri de stat va creşte ROBOR. Este un cerc vicios. 

Toate aceste modificări aduse Codului Fiscal destabilizează economia României şi vor creşte inflaţia pentru că băncile vor creşte dobânda la care se împrumută statul şi vor scădea dobânda la depozitele populaţiei, ceea ce înseamnă o înrăutăţire a situaţiei economice”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Dragoş Cabat, legat de faptul că Guvernul impune pe de o parte taxa pe lăcomie, iar pe de alta vinde titluri de stat cu dobânzi uriaşe.

Suprataxarea companiilor din energie va îngropa firmele de distribuţie

Întrebat ce efecte va avea asupra populaţiei taxarea marilor companii din energie cu 2% din cifra de afaceri, având în vedere că marii consumatori sunt firmele de producţie a bunurilor de larg consum, Cabat a spus că măsura nu trebuia aplicată întregului sector.

„Reţeaua de distribuţie a energiei este învechită, iar companiile au nevoie de profit, pentru că din acest profit se fac investiţiile în infrastructură. Nu poţi taxa o companie energetică din domeniul distribuţiei, la acelaşi nivel cu una de producţie. 

Pentru că producţia energiei aduce profituri mari, dar distribuţia energiei abia strânge un profit de 1 – 2 - 3% din cifra de afaceri. Nu poţi afecta un întreg sector fără să ţii cont de profilul companiei. La un profit de 30 – 40% din cifra de afaceri (Hidroelectrica – n. red.) poţi pune o taxă de 2% că nu simt atât de tare, dar pe o firmă cu 1% sau sub 1% profit (Transelectrica – n. red.) o îngropi”, a explicat economistul.

Ar trebui descoperite multinaţionalele care fac evaziune

Întrebat care ar fi fost soluţia optimă pentru a determina multinaţionalele să nu-şi mai externalizeze profitul către companiile mamă din străinătate, Dragoş Cabat a amintit de o directivă a Uniunii Europene a cărei aplicare ar fi rezolvat această problemă.

„La nivelul UE s-a venit cu soluţii în privinţa combaterii externalizării profiturilor şi, implicit, a evaziunii fiscale. Aceasta ar trebui aplicată şi la noi. Autorităţile europene s-au uitat la giganţii IT precum Apple, Microsoft şi Facebook, care externalizează o mare parte din bani. Şi nu e ilegal ca aceste firme să încheie contracte pentru anumite prestări de servicii cu alte firme care fac parte din acelaşi grup.

Când ai un cadru legal european, trebuie să îl adaptezi nevoilor din ţară şi să îl aplici. Autorităţile din România ar trebui să vadă exact care sunt firmele care externalizează profiturile şi lor să le aplice taxele. Nu tuturor multinaţionalelor. Acestea plătesc taxe şi impozite, contribuţii şi alte dări către statul român, respectând legislaţia, în ciuda faptului că la noi au crescut mult costurile cu forţa de muncă”, a explicat analistul.

<strong>Ordonanţa birurilor şi plafonărilor a intrat în vigoare la 1 ianuarie</strong>

Controversata Ordonanţă de urgenţă care impune băncilor taxa pe lăcomie şi suprataxează companiile din energie, telecomunicaţii şi jocuri de noroc, dar îngheaţă toate indemnizaţiile acordate bugetarilor la nivelul de anul a fost publicată sâmbătă în Monitorul Oficial, cu aplicare de la 1 ianuarie.

Una dintre cele mai importante măsuri este taxa pe activele financiare ale băncilor, care este de 0,1% pentru un ROBOR între 2% şi 2,5%, de 0,2% pentru 2,51%-3%, de 0,3% pentru 3,01%-3,5%, de 0,4% pentru 3,51%-4%.

Indemnizaţiile bugetarilor, îngheţate 

Toate sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile şi alte facilităţi băneşti acordate bugetarilor vor fi îngheţate în 2019 la nivelul din decembrie 2018, se arată în aceeaşi ordonanţă, astfel încât aceştia se vor bucura doar de majorarea salariului minim pe economie, nu şi de creşterea acestor bonusuri, calculate de obicei ca procent raportat la salariu.

Acelaşi act normativ stabileşte şi că orele suplimentare nu vor mai fi plătite, ci compensate cu zile libere.

Românii se pot retrage de la Pilonul II

În cazul Pilonului II de pensii comisionul de administrare a fost scăzut de la 2,5% la 1%, din care fondul de administrare primeşte 0,5% şi Casa Naţională de Sănătate 0,5%.

Ordonanţa prevede că o persoană participantă la un fond de pensii poate opta, pe bază de cerere individuală, dar nu mai devreme de 5 ani de participare la respectivul fond, să se transfere la sistemul public de pensii. Fondurile deţinute până la data transferului rămân în contul personal al participantului până la deschiderea dreptului la pensia privată. 

 O altă modificare, care va intra în vigoare tot la data de 1 ianuarie, prevede că „după aderare sau repartizare, participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii şi nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toată perioada pentru care datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată decât la cererea expresă a acestora”.

Cu alte cuvinte, o parte dintre cei peste 7 milioane de contribuabili la Pilonul II, respectiv persoanele care au contribuit mai mult de 5 ani, pot cere retragerea din acest fond de pensii private, iar contribuţia lor, de 3,75% din salariu se va duce în fondul de pensii de stat, împreună cu contribuţia de 21,25%.

Sumele strânse la Pilonul II îi vor fi returnate abia când solicitantul va fi împlinit vârsta de pensionare. 

Cresc pensiile militare

Ordonanţa de urgenţă prevede că pensiile militare de stat aflate în plată vor fi indexate rata medie a inflaţiei, dar fără a depăşi media soldelor sau salariilor lunare.

În noiembrie, rata inflaţiei a fost de 3,4%. Institutul Naţional de Statistică va publica inflaţia pe luna decembrie abia ân luna ianuarie 2019.

Pe de altă parte, ordonanţa prevede că pensia militară de stat nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor nete.

Anul trecut, pensia medie brută a foştilor angajaţi ai MapN era de 3.476 lei, în timp ce salariul/solda medie maxima era de 7.266 lei, potrivit calculelor „Adevărul” bazate de datele postate pe site-ul MapN.

Plafonarea preţului gazelor simultan cu suprataxarea companiilor din energie

Prin acelaşi act normativ, Guvernul a decis plafonarea preţului la gaze pentru consumatorii casnici la 68 de lei, preţul de cost şi preţul de înmagazinare, pentru o perioadă de trei ani. Măsura ar urma să se aplice de la 1 aprilie 2019.

În domeniul comunicaţii, actul normativ introduce un nivel minim privind vânzarea licenţelor 3G, 4G şi 5G şi o taxă de 3% din cifra de afaceri a operatorilor telecom, care va fi plătită de ANCOM.

În plus, companiile din energie sunt suprataxate cu 2% din cifra de afaceri, acelaşi procent fiind perceput şi societăţilor care activează în domeniul jocurilor de noroc pentru colectarea taxei pe viciu..

Returnarea taxei auto, amânată din nou

Prin aceeaşi Ordonanţă, Guvernul amână cu şase luni returnarea taxei auto, respective a timbrului de mediu, măsura intrând în vigoare la 1 ianuarie 2019.

Conform ordonanţei, noile perioade de restituire vor fi 1 ianuarie 2018 - 30 iunie 2019 pentru taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, respectiv 1 septembrie 2018 – 30 iunie 2019 pentru timbrul de mediu pentru autovehicule.