Banca Naţională, prinsă în corzi de criza francului elveţian

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, trebuie să fie cu ochii atât pe proiectul de lege privind falimentul personal, cât şi la cel cel privind conversia creditelor din valută în lei  FOTO Mediafax

Banca Naţională a României (BNR) a ajuns între ciocan şi nicovală, după ce FMI s-a declarat împotriva falimentului personal, iar deputaţii îi cer să arate cum s-a implicat în rezolvarea problemelor clienţilor.

Reprezentanţii FMI s-au dus azi ţintă la BNR, printre temele discutate cu guvernatorul Mugur Isărescu numărându-se legea insolvenţei personale şi conversia creditelor.

Tot ieri, Comisia de Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor a anunţat că va convoca conducerea BNR „la cel mai înalt nivel“, pentru a da explicaţii cum s-a implicat în criza francului, ce discuţii a avut cu băncile comerciale şi la ce soluţii s-au angajat acestea.

Deputaţii îşi pierd răbdarea

„Vă rog să înaintăm o adresă Băncii Naţionale prin care conducerea BNR să se prezinte miercurea viitoare în faţa Comisiei cu un raport asupra modului cum s-a implicat în această acţiune (problema creditelor în franci elveţieni - n.r.), ce discuţii a avut cu băncile care au dat credite în franci elveţieni şi cu ce soluţii au venit acestea. Să ne spună dacă Banca Naţională face înlesniri în rezolvarea problemei dintre clienţi şi bănci“, s-a adresat colegilor Eugen Nicolăescu (PNL), vicepreşedintele Comisiei.

El a cerut ca BNR să prezinte în faţa Comisiei mai multe date, respectiv câte contracte de credit au fost negociate în această perioadă de către bănci, odată cu aprecierea monedei elveţiene, câte persoane fac faţă condiţiilor dificile din prezent şi ce soluţii s-au găsit.

Concomitent, Andreea Paul (PNL) a cerut BNR să trimită un raport scris în privinţa celor şapte întrebări pe care le-a adresat băncii centrale. Deputata întreba atunci, între altele, de ce Austria a interzis creditele în franci, dar BNR nu a făcut la fel, aceasta fiind tot stat membru al Uniunii Europene.

Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, declara săptămâna trecută, la Comisie, că autorităţile nu au putut interzice creditele în franci din cauza aderării la UE, moment în care România s-a angajat să liberalizeze contul de capital.

Asociaţiile clienţilor au solicitat conversia creditelor în franci la cursul la care au fost luate, plus 20%. Pe de altă parte, băncile se opun, motivând că le-ar fi afectat dreptul de proprietate asupra creanţei. Recent, o instanţă din Galaţi şi una din Buzău au decis conversia la cursul iniţial. Deputatul Ana Birchall (PSD) a propus conversia la un curs de mijloc, calculat între media cursurilor lunare de când s-a contractat creditul şi până azi.

Pierderi de 4,3 miliarde de lei

Banca Naţională a estimat o pierdere contabilă de aproape 4,3 miliarde de lei pentru cele 11 bănci comerciale care au în portofoliu credite în franci elveţieni, dacă s-ar aplica la creditele existente conversia în lei la cursul din momentul acordării împrumutului. Banca centrală a calculat aceste pierderi în cazul celor 75.000 de credite aflate încă în bilanţurile băncilor şi cursul la zi.

Multe alte credite au fost, însă, externalizate. În prezent, băncile mai au în bilanţuri credite în franci în valoare de 9,8 miliarde de lei. Circa 32% din acestea se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Piraeus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank. Aceasta din urmă a externalizat, însă, creditele către un vehicul din Olanda.

Scandal cu falimentul personal

Concomitent, FMI vrea „studiu de impact“ pentru iniţiativa privind legea insolvenţei persoanelor fizice.

Într-o scrisoare transmisă duminică ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, şi guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, reprezentanţii FMI îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu legea falimentului personal. „Suntem, totuşi, profund îngrijoraţi de faptul că adoptarea unei legi a falimentului personal fără un studiu de impact adecvat, fără consultarea părţilor interesate şi fără un sprijin instituţional adecvat nu-şi va atinge obiectivele“, se arată în scrisoare. Scrisoarea este semnată de Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, şi de Elisabetta Capannelli, manager pentru ţara noastră al Băncii Mondiale.

Ţară de mâna a doua

România nu are încă o lege a falimentului personal, BNR şi FMI opunându-se încă din 2010 apariţiei unei astfel de legi. Mai mult, FMI chiar a recomandat Ungariei aplicarea unei astfel de legi, în timp ce autorităţilor de la Bucureşti li se recomanda evitarea unei astfel de legi.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a decis, săptămâna trecută, crearea unei subcomisii care să lucreze la un proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice. Acesta este sprijinit atât de către PSD, cât şi de PNL.

2014, încă un an de scădere a creditării

Media generală a creditelor pentru populaţie şi firme a scăzut anul trecut cu 3,9% în termeni reali, ca urmare a reducerii cu peste 10% a împrumuturilor în valută, deşi finanţările în lei au avut o evoluţie ascendentă (+7,6%), potrivit datelor anunţate ieri de Banca Naţională a României (BNR). Creditul neguvernamental total a ajuns astfel, la finalul anului trecut, la 211,65 miliarde de lei.

În schimb, statul s-a împrumutat mai mult anul trecut: „la 31 decembrie 2014, creditul guvernamental a înregistrat o creştere de 6,3% faţă de 31 decembrie 2013“, arată BNR.

Practic, şi în 2014 a continuat să se manifeste fenomenul declanşat în anii crizei (2008-2010), când statul a aspirat majoritatea fondurilor din bănci, pe fondul neîncrederii bancherilor în capacitatea de rambursare a firmelor. Acum, şi firmele manifestă neîncredere faţă de bancheri.

A crescut economisirea

La 31 decembrie 2014, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 7,6% faţă de 31 decembrie 2013, iar depozitele în lei ale persoanelor juridice au crescut cu 10,9%. De asemenea, depozitele în valută ale rezidenţilor au crescut cu 4,6, iar depozitele în valută ale persoanelor juridice au crescut cu 4,8%.

Masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2014 un sold de 260,3 miliarde de lei. Numerarul aflat în circulaţie a crescut cu 14,7%, ajungând în decembrie 2014 la 39,9 miliarde de lei, a mai comunicat BNR.

„Faţă de 30 noiembrie 2014, creditul neguvernamental total s-a diminuat cu 0,9%. Creditul în lei s-a diminuat cu 1%, în timp ce creditul în valută (exprimat în lei) a scăzut cu 0,9% (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,1 la sută)“, se arată într-un comunicat al BNR.

Mai puteţi citi: