Banca centrală nu scapă frâiele din mână

Banca Naţională a României rămâne pe poziţii şi menţine o politică monetară restrictivă. Cu toate că piaţa aştepta o relaxare, cel puţin a rezervelor minime obligatorii pentru creditele în lei, ultima şedinţă a BNR nu a adus nicio schimbare.

Banca centrală a decis ieri să menţină nivelul dobânzii de politică monetară la 10,25%, dar şi al rezervelor minime obligatorii (RMO) de 18% pentru pasivele în lei, respectiv 40% pentru cele în valută.

Măsura ar putea fi considerată un vot de neîncredere acordat de BNR noului Guvern. Analiştii au argumentat că relaxarea politicii monetare ar însemna că măsurile luate de noua guvernare sunt în linie cu obiectivele băncii centrale pentru acest an.

Dobânda-cheie se va reduce gradual

 În schimb, o menţinere se traduce prin necesitatea  unor informaţii suplimentare despre planul de guvernare. Piaţa se aştepta la menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 10,25%.

Totuşi era anticipată o reducere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei, de la 18% la 16%. Analiştii susţin însă că pe parcursul acestui an va avea loc o reducere graduală a dobânzii de politică monetară.

Pentru asta, spun analiştii, este necesară, mai întâi, o scădere a dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară.

Totodată, BNR a menţionat că va continua să gestioneze adecvat lichiditatea din sistemul bancar prin utilizarea activă a operaţiunilor de piaţă monetară.

“Consiliul de Administraţie al BNR reiterează faptul că BNR va continua să monitorizeze atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global, astfel încât prin adecvarea instrumentelor sale să asigure atingerea obiectivelor de stabilitate a preţurilor şi de stabilitate financiară, în contextul unui mix echilibrat de politici macroeconomice“, se arată în comunicatul băncii centrale.

Dacă deciziile băncii centrale ar fi fost în concordanţă cu aşteptările analiştilor, rezerva minimă obligatorie pentru pasivele în lei ar fi fost redusă la 16%, fapt care ar fi însemnat mai mulţi bani la dispoziţia băncilor pe care i-ar putea folosi pentru acordarea de credite.

În şedinţa precedentă, banca centrală a decis să reducă RMO pentru lei cu două puncte procentuale, măsură ce a dus la eliberarea a două miliarde de lei în piaţă.

Rezerve mai mici, credite mai multe

În ceea ce priveşte rezerva minimă obligatorie pentru valută, analiştii susţin că banca centrală nu este încă pregătită să ia în calcul o reducere.

Mai mult, reducerea finanţării pentru băncile din România de la băncile-mamă determină şi o diminuare a bazei de calcul pentru rezervele minime obligatorii la pasivele în valută, implicit o scădere a sumelor constituite ca RMO, parte a rezervei valutare.

Scăderea finanţării externe a început să se observe în ultimele luni din 2008, în condiţiile în care o parte din datoriile scadente către băncile-mamă nu au mai fost înnoite. În plus, reducerea dobânzii de politică monetară ar fi fost o veste bună pentru românii care au credite contractate în moneda naţională.

Rata dobânzii de politică monetară reprezintă plafonul ratelor dobânzilor la care BNR atrage depozite pe termen de o lună de pe piaţa monetară interbancară. Practic, dobânda-cheie este un nivel de referinţă pentru bănci, în procesul de creditare.

Creditarea frânează

Ritmul de creştere a creditului pentru populaţie a început să se tempereze consistent încă din lunile august-septembrie. În următoarele luni, tendinţa s-a accentuat şi mai mult.

Astfel, dacă în ianuarie 2008 românii au luat cu 143,4% mai multe împrumuturi în valută şi cu 43% mai multe credite în lei faţă de aceeaşi lună a anului precedent, în noiembrie, ritmul anual de creştere a creditării populaţiei a coborât la 59,10% pentru componenta în valută şi la 25,4% pentru cea în lei.