Comisia Europeană aprobă parțial cererea de 2,67 miliarde de euro a României. Cele șase restanțe care pot reduce banii primiți prin PNRR | adevarul.ro

Comisia Europeană aprobă parțial cererea de 2,67 miliarde de euro a României. Cele șase restanțe care pot reduce banii primiți prin PNRR

Publicat:
0
1 live

Comisia Europeană a evaluat favorabil cea mai mare parte a cererii de plată numărul 5 depuse de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 2,67 miliarde de euro, însă a identificat șase obiective pentru care solicită explicații suplimentare. Dacă autoritățile nu vor putea demonstra îndeplinirea acestora, suma încasată ar putea fi diminuată, într-un moment în care România riscă să piardă aproximativ 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată, potrivit Adevărul Financiar.

Sediul Comisiei Europene
Comisia Europeană a aprobat parțial cererea de plată nr 5 a României Foto: Shutterstock

Pentru cele șase obiective rămase - trei jaloane și trei ținte - România trebuie să aducă justificări suplimentare. Dacă acestea nu schimbă concluziile Comisiei, plata va fi diminuată cu sumele aferente obiectivelor neîndeplinite, relatează publicația citată. Evaluarea favorabilă pentru restul cererii nu echivalează, așadar, cu încasarea imediată și integrală a celor 2,67 miliarde de euro.

Obiectivele pentru care sunt necesare explicații

Restanțele semnalate în evaluare privesc energia, evidența terenurilor statului și măsurile destinate mediului de afaceri. Conform Adevărul Financiar, cele șase obiective sunt:

  • Adoptarea legislației care permite folosirea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă.
  • Asigurarea cadrului legislativ pentru dezvoltarea pieței hidrogenului din surse regenerabile.
  • Crearea unui registru național unic al terenurilor statului.
  • Scurtarea duratei medii a intervențiilor la rețeaua de transport al energiei electrice.
  • Aplicarea testului IMM, prin care este analizat impactul reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii.
  • Facilitarea accesului companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu.

În energie, observațiile Comisiei acoperă atât cadrul legislativ, cât și funcționarea infrastructurii. Pe lângă actele normative pentru investițiile în regenerabile pe terenurile statului și pentru piața hidrogenului regenerabil, este vizată reducerea timpului mediu necesar intervențiilor asupra rețelei de transport al energiei electrice, potrivit evaluării prezentate de Adevărul Financiar.

În cazul mediului de afaceri, unul dintre punctele restante este aplicarea testului IMM, prin care se evaluează impactul reglementărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii. Un altul privește accesul companiilor la finanțare prin garanții de portofoliu. Acestea se adaugă problemei registrului național unic al terenurilor statului.

Comisia urmează să transmită motivele pentru care nu a acceptat aceste jaloane și ținte. Autoritățile române vor avea apoi două luni pentru a prezenta observații și documente justificative. Reducerea plății depinde de concluzia la care va ajunge executivul european după analizarea răspunsului, potrivit sursei citate.

Ce etape mai sunt necesare înaintea plății

Evaluarea preliminară a fost trimisă Comitetului Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Transferul fondurilor poate avea loc ulterior, după parcurgerea acestei etape și adoptarea deciziei de plată de către Comisia Europeană, scrie Adevărul Financiar.

O săptămână pentru salvarea banilor europeni alocați prin PNRR. Fondurile de coeziune pentru România, în pericol

Cererea acoperă reforme și investiții din domenii precum gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, reducerea emisiilor din transporturi și energie, administrația fiscală, sănătatea și educația. Sunt incluse și măsuri pentru sectorul social, digitalizarea administrației, cercetare și sprijinirea mediului de afaceri, potrivit publicației citate.

Cererea a cincea, depusă inițial pentru 2,84 miliarde de euro

România a depus cererea de plată numărul 5 în august 2026, solicitând inițial 2,84 miliarde de euro, scrie Adevărul Financiar. Valoarea cererii la care se referă actuala evaluare preliminară este de 2,67 miliarde de euro. Cele două valori descriu, prin urmare, momente diferite ale aceleiași solicitări de finanțare.

În total, solicitarea cuprinde 75 de jaloane și ținte. Publicația menționează 21 de reforme și 54 de investiții. Evaluarea anunțată de Comisie confirmă îndeplinirea satisfăcătoare a celei mai mari părți a angajamentelor, dar lasă deschisă problema sumelor aferente celor șase obiective pentru care sunt cerute justificări.

Miza ultimelor două cereri de plată

Evaluarea vine în ultima etapă a implementării PNRR. Potrivit Adevărul Financiar, după renegociere, valoarea planului României a fost redusă la aproximativ 20,1 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile. Finanțarea susține investiții și reforme în infrastructură, sănătate, educație, energie și administrație.

Cererea de plată numărul 6, ultima din program, a fost depusă la 30 septembrie 2026, arată aceeași sursă. Rezultatul verificării sale va influența suma totală pe care România o mai poate încasa. Ea reprezintă o procedură distinctă de evaluarea cererii a cincea și de clarificările solicitate acum autorităților.

Publicația citată estimează că aproximativ 3,4 miliarde de euro din ultimele două cereri de plată sunt în risc dacă România nu îndeplinește toate obligațiile asumate. Este vorba despre o posibilă pierdere, condiționată de rezultatul evaluărilor, nu despre o reducere deja decisă a finanțării cu această sumă.

România nu are încă un calendar pentru adoptarea unei noi Legi a Salarizării. Ministrul Proiectelor Europene: „Nu există o decizie politică în acest sens”

Ce ar însemna pierderea granturilor pentru buget

Miza nu privește doar calendarul încasărilor europene. Adevărul Financiar explică faptul că investițiile sunt finanțate inițial de la bugetul de stat, urmând ca granturile să acopere ulterior cheltuielile eligibile validate de Comisie. Neacceptarea unor jaloane poate lăsa statul fără rambursarea nerambursabilă a sumelor cheltuite pentru obiectivele respective.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de publicație, până la 30 septembrie 2026 România încasase 22,27 miliarde de lei din granturile PNRR, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din această componentă ajunseseră la 27,19 miliarde de lei. Aceste valori sunt exprimate în lei și se referă la componenta de granturi, nu la valoarea în euro a cererii a cincea.

Pentru unele proiecte în derulare, Guvernul ia în calcul transferul către programele de coeziune sau continuarea cu bani de la bugetul național, acolo unde regulile permit, mai scrie Adevărul Financiar. Schimbarea finanțării poate întârzia lucrările și plățile către constructori, iar acoperirea granturilor pierdute din resurse naționale ar pune presiune suplimentară pe buget, în contextul eforturilor de reducere a deficitului.

Top articole

Partenerii noștri