NYT: Planul lui Putin privind Republica Moldova. Mesajul transmis de dictatorul de la Kremlin comandanților militari și oficialilor ruși

Republica Moldova ar putea reprezenta următoarea țintă strategică a Rusiei după Ucraina, în cadrul unui plan mai amplu atribuit Kremlinului pentru slăbirea Occidentului.

Putin ar urmări preluarea controlului asupra Republicii Moldova după Ucraina. FOTO: Shutterstock

O investigație realizată de The New York Times susține că Vladimir Putin le-ar fi transmis unor comandanți militari și oficiali ruși, la sfârșitul anului 2025, că unul dintre obiectivele Moscovei pentru 2026 este „prăbușirea NATO și a Uniunii Europene din interior”.

Informația este atribuită unor oficiali occidentali din serviciile de informații care au cunoștință despre o reuniune desfășurată la sfârșitul anului trecut. Potrivit acestora, strategia Kremlinului ar avea ca etapă inițială subordonarea Ucrainei, urmată de exercitarea unui control asupra Republicii Moldova.

Potrivit surselor citate de publicația americană, Moscova ar vedea Republica Moldova ca pe un posibil punct de sprijin pentru acțiuni împotriva Ucrainei, dar și ca pe o modalitate de a pune presiune asupra Uniunii Europene.

Investigația NYT se concentrează în special asupra operațiunilor desfășurate înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din septembrie 2025. Rusia ar fi încercat să influențeze rezultatul scrutinului printr-o combinație de propagandă, dezinformare, atacuri informatice, finanțări clandestine și cumpărare de voturi.

Autoritățile moldovene au descoperit, de asemenea, o rețea prin care persoane din țară ar fi fost recrutate și pregătite pentru provocarea unor proteste violente și a unor incidente menite să destabilizeze situația politică.

Unul dintre mecanismele folosite pentru influențarea opiniei publice ar fi fost intermediul unor preoți ortodocși din Republica Moldova.

Conform informațiilor prezentate de NYT, mai mulți clerici au fost transportați în Rusia și ar fi primit carduri bancare emise de Promsvyazbank. Unii dintre aceștia ar fi urmat să primească aproximativ 1.000 de dolari pentru a transmite în comunitățile lor mesaje împotriva integrării europene și a politicilor promovate de autoritățile prooccidentale de la Chișinău.

Operațiunea nu s-ar fi limitat însă la influențarea electoratului prin intermediul mesajelor religioase sau al rețelelor sociale.

O altă componentă a presupusului plan ar fi fost pregătirea unor cetățeni moldoveni pentru acțiuni violente. În vara anului 2025, o tabără organizată în Serbia ar fi oferit cursuri de câteva zile în care participanții ar fi fost instruiți să folosească arme, să treacă de dispozitivele forțelor de ordine și să incendieze clădiri.

Participanții ar fi fost plătiți cu aproximativ 400 de dolari pentru aceste activități, iar instructorii ar fi avut conexiuni cu serviciul rus de informații militare, GRU.

Potrivit procurorilor moldoveni, peste 100 de tineri ar fi ajuns în Rusia pentru pregătire. Aceștia ar fi învățat inclusiv cum să fabrice și să folosească dispozitive incendiare și explozive improvizate, dar și cum să utilizeze drone pentru transportarea explozibililor sau provocarea unor incendii.

Tabere de instruire similare ar fi existat în Bosnia și în apropierea Moscovei.

Pe măsură ce informațiile despre aceste operațiuni au ieșit la iveală, autoritățile moldovene au intensificat măsurile de securitate. Au fost desfășurate sute de percheziții și au fost reținute persoane suspectate de implicare în rețelele care ar fi pregătit acțiuni de destabilizare.

În același timp, experții moldoveni în securitate cibernetică, cu sprijin din partea partenerilor occidentali, au încercat să protejeze instituțiile statului de atacuri informatice.

În cele din urmă, formațiunea proeuropeană a președintei Maia Sandu și-a păstrat majoritatea parlamentară după alegerile din septembrie 2025.

„Am câștigat bătălia, dar nu am câștigat războiul”, a declarat pentru NYT Mihai Lupașcu, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică din Republica Moldova.

La rândul său, consilierul prezidențial pentru securitate națională Stanislav Secrieru a avertizat că Rusia încearcă să folosească Republica Moldova drept „cap de pod” pentru operațiuni îndreptate atât împotriva Ucrainei, cât și a Uniunii Europene.

The New York Times precizează că afirmațiile privind obiectivele strategice atribuite lui Vladimir Putin se bazează pe informații furnizate de oficiali din două țări, familiarizați cu reuniunea desfășurată la sfârșitul anului 2025.

Publicația americană subliniază că nu există un document oficial făcut public de Kremlin care să confirme aceste obiective.

Moscova a negat în repetate rânduri acuzațiile privind implicarea Rusiei în alegerile din Republica Moldova și a respins acuzațiile potrivit cărora ar încerca să destabilizeze țara.