Analiză Aurul și evenimentele geopolitice: cum se mișcă piața când oamenii se tem

Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în fața diverselor riscuri. Fie că vorbim de riscuri inflaționiste, de dobânzi în scădere, de crize sau recesiuni economice sau de evenimente geopolitice dăunătoare, investitorii – atât cei mari, cât mai ales cei mici – aleg să își protejeze averile cu ajutorul aurului.

Aurul este cunoscut drept un activ de refugiu în fața diverselor riscuri. Foto arhivă

Motivele pentru o astfel de decizie sunt mai degrabă culturale. Când ne gândim la stabilitate în investiții, cel mai probabil aurul este imaginea pe care ne-o proiectăm instant, spun experții în piața aurului.

Experții avertizează însă că nu orice eveniment duce la o goană după aur. „Există o diferențiere între impactul pe care îl au anumite evenimente asupra prețului aurului și impactul inexistent în cazul altor evenimente. Astfel, le putem categorisi drept evenimente economice și evenimente geopolitice. Prin evenimente economice înțelegem orice știre sau tendință care are un impact direct asupra economiei reale. Vorbim de inflație, ratele dobânzilor, șomaj, falimente, datorie, deficit, războaie comerciale, etc. Printre evenimentele geopolitice se numără conflictele armate, tensiuni diplomatice sau modificarea curentelor politice (o schimbare bruscă în preferințele electorale ale unui popor). Prețul aurului tinde să crească atunci când atât evenimentele economice, cât și cele geopolitice sunt de rău augur. Și are o tendință de scădere când aceste evenimente dispar sau se reduc în intensitate”, se arată într-o analiză realizată de Tavex România.

Cererea de aur crește pe timp de război

În cazul României, tendințele sunt similare. În luna martie 2022, la o lună după ce Rusia a invadat Ucraina, s-a observat o creștere de aproape 25% în cantitatea de aur vândută față de februarie 2022. În octombrie 2023, când Hamas a atacat Israelul, creșterea în cererea de aur a fost de 47% în același interval de timp.

Categoric, investitorii români sunt într-o proporție semnificativă atenți la tendințele globale și își ajustează portofoliile în conformitate cu diverse evenimente, fie ele economice sau geopolitice.

În ceea ce privește preferințele produselor investiționale în perioade de tensiune geopolitică, există o tendință de alocare bruscă a activelor către aur. Această alocare se face prin achiziționarea produselor cu greutăți mai mari (de 50 sau chiar 100 de grame), deși interesul ridicat se menține la nivelul întregului spectru de greutăți. Dacă este să diseminăm între lingourile și monedele de aur, lingourile sunt opțiunea cea mai des întâlnită, acestea fiind livrate în ambalaje care reprezintă certificatul de autenticitate al fiecărui lingou. În cazul monedelor, nu există astfel de certificate, ceea ce, pentru cei neinițiați, poate ridica semne de întrebare cu privire la originile produselor.

Monedele de aur de investiții nu au număr de serie

Totuși, este de reținut că monedele de aur de investiții nu prezintă un număr de serie, motiv pentru care nu se pot emite certificate pentru acestea. Cu atât mai mult, orice document de autenticitate trebuie să fie emis strict de către producător, întrucât comercianții nu au autoritatea de a emite niciun fel de certificate.

Există diferențe în timpul necesar ca prețul aurului să răspundă la cele două tipuri de evenimente. În cazul evenimentelor economice, răspunsul este aproape instant. Pe când, în cazul evenimentelor geopolitice, răspunsul este mai lent.

Motivul constă în faptul că investitorii instituționali nu au certitudinea privind cât de mult impact va avea și pe ce interval de timp se va desfășura evenimentul geopolitic. Întrucât acestea pot fi de scurtă durată (de doar câteva zile), nu există niciun motiv pentru care portofoliile fondurilor investiționale să fie restructurate prin lichidarea anumitor poziții și înlocuirea acestora cu aur.

Astfel, investitorii instituționali preferă să aștepte o anumită perioadă de timp pentru a vedea dacă acel conflict se va extinde – fie prin implicarea mai multor părți, fie pe un termen mai lung. Dacă perspectivele sunt de înrăutățire a situației, atunci se vor face eforturile necesare pentru a restructura portofoliile de active.

Impactul instant al evenimentelor economice, însă, este datorat faptului că acestea au o influență instantă asupra economiei reale. O creștere a ratei inflației este deja în economie. O reducere a dobânzilor are loc peste noapte. Un șomaj ridicat este, de asemenea, parte a economiei. Din acest motiv, investitorii vor fi constant cu ochii pe știrile legate de evoluția macroeconomică a țărilor în care fie investesc deja, fie plănuiesc să o facă.

În momentul în care perspectivele de creștere economică se înrăutățesc, aceștia acționează aproape instant. În astfel de situații, prețul aurului tinde să crească.

De unde poți cumpăra aur, fizic sau online

Pentru a cumpăra sau investi în aur cei interesați au la dispoziție două metode: fie cumpără aur fizic, fie sub formă de instrumente financiare tranzacționabile, adică de la bursă.

Cei care vor să cumpere online au mai multe variante: fie de la Bursa de Valori București, cu ajutorul brokerilor din România; fie prin cumpărarea unui ETF (exchange traded fund) ce are la bază investiția în aur fizic, de la brokerii care acționează pe bursele externe; fie prin cumpărarea unui CFD (contract fără diferență) tot de la brokeri.

„Printre avantajele cumpărării de aur sub această formă se numără: lichiditate crescută deoarece poți vinde oricând, costuri mici de achiziție deoarece nu sunt incluse costuri de transport sau de depozitare și faptul că prețul gramului de aur va fi foarte asemănător cu cel real, adică cel setat de cursul BNR”, au explicat reprezentanții Magnor.

Cei care vor să cumpere aur în formă fizică au mai multe surse: fie de la BNR, care poate fi păstrat în seiful băncii; fie de la magazine de specialitate; fie de la o casă de amanet care oferă servicii de amanet aur.

Ce trebuie să știi despre procesul de cumpărare a aurului

Cei care vor să cumpere aur sub formă fizică trebuie să știe câteva detalii, inclusiv tehnice, despre:

Titlu, adică proporția de metal prețios conținut într-un obiect, proporție ce va fi exprimată în miimi. În România doar următoarele titluri sunt legale: 375‰; 500‰; 585‰; 750‰; 833‰; 900‰; 916‰ si aur fin 999‰;

Marca, adică semnul care se aplică pe obiecte din metale prețioase/bijuterii. Există trei tipuri de mărci. Cele de certificare, aplicate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cele de garanție proprie, aplicate de către producător intern, importator sau vânzător și marca titlului, în funcție de titlul metalului.

Pentru a îndeplini condițiile legale de vânzare aurul trebuie să fie marcat fie cu marca de certificare, fie cu cea de garanție proprie și marca titlului.