Angajații ar putea beneficia de un nou concediu plătit, pentru „refacere profesională": „Omul simte că nu mai are de unde să dea ceea ce i se cere"

România ar putea introduce concediul plătit pentru burnout, care să le ofere angajaților o perioadă de refacere profesională fără a fi necesară o justificare medicală.

În România, 63% din angajaţi declară că sunt în risc de burnout. FOTO: Pexeles

Printr-un proiect de lege inițiat de Irineu Darău, noul ministru al Economiei, și susținut de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat, angajații din România ar putea să beneficieze de concediu plătit pentru burnout.

Documentul, depus în ultima zi a sesiunii parlamentare, are drept scop prevenirea epuizării profesionale și crearea unui cadru legal pentru acordarea unui concediu de „refacere profesională”, fără ca angajaţii să fie obligați să prezinte justificări medicale.

Noul proiect de lege vine în contextul în care Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut epuizarea profesională ca fenomen ocupațional, nu ca boală, și a definit burnout-ul prin trei dimensiuni clare: epuizare persistentă, distanțare față de muncă și scăderea eficienței profesionale, toate generate de stresul cronic la locul de muncă, gestionat ineficient.

În România, datele statistice arată că 67% dintre angajați declară că se simt în risc de epuizare profesională, ceea ce situează țara pe locul al doilea în Europa, depășită doar de Polonia, în contextul în care, la nivelul Uniunii Europene, 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt atribuite direct stresului cronic de la locul de muncă.

La rândul lor, psihologii explică faptul că fenomenul burnout nu se reduce la o simplă stare de oboseală, ci reprezintă o epuizare persistentă resimțită atât la nivel fizic, cât și emoțional și cognitiv, care afectează profund eficiența persoanei la locul de muncă și poate fi observată și de colegi sau angajatori.

Pe măsură ce burnout-ul se instalează, individul tinde să se distanțeze de responsabilitățile profesionale, nu din lipsă de voință sau din lene, ci pentru că resursele sale emoționale și cognitive nu mai fac față cerințelor la locul de muncă, fenomen care apare mai frecvent la persoanele implicate și dedicate activității lor:

„Este important să înțelegem că burnout-ul nu este doar o stare de oboseală prelungită, ci înseamnă o stare de epuizare persistentă și la nivel fizic, dar și emoțional și cognitiv. Apoi, persoana simte că îi scade foarte mult eficiența și sentimentul de a putea să facă, să acționeze la locul de muncă. Deci, începe să devină acest lucru vizibil și pentru colegi sau pentru angajator și apare de obicei la astfel de persoane și o distanțare față de muncă, față de sarcinile de la locul de muncă, pentru că practic, omul simte că nu mai are de unde să dea ceea ce i se cere la locul de muncă, chiar și dacă vrea.

Deci, nu este o problemă de voință, nu este vorba de lene. Tocmai de obicei, burnout-ul apare la persoanele care sunt foarte implicate și dedicate muncii”, a explicat psihologul Anca Matei, în cadrul unei emisiuni la Antena 3 CNN.

Cum se tratează burnout-ul

Psihologul a punctat, de asemenea, că tratamentul și prevenirea burnout-ului nu țin doar de persoana afectată, ci implică și analiza și ajustarea condițiilor de muncă, astfel încât să se prevină situațiile care conduc la stres cronic.

Potrivir specialiştilor, un weekend prelungit sau câteva zile suplimentare de concediu nu sunt suficiente pentru refacere, fiind necesare o evaluare clinică, consiliere și suport psihologic pentru individ, dar și crearea unui cadru organizațional în care volumul de muncă, presiunea timpului, responsabilitățile și obiectivele neclare să nu conducă la epuizare profesională.

„Este foarte important să înțelegem că nu este doar problema acelei persoane. Nu se rezolvă cu un weekend prelungit sau câteva zile în plus de concediu. Pe de o parte, acea persoană poate să aibă nevoie de o evaluare clinică și apoi de un plan de intervenție, de suport psihologic sau de consiliere, dar nu este suficient.

Este foarte important să se analizeze cadrul de la locul de muncă, pentru că de foarte multe ori burnout-ul apare atunci când se întâlnesc anumite condiții, adică un volum mult prea mare de muncă în mod constant, fără momente de recuperare, când persoana muncește sub o presiune foarte mare a timpului sau când are o responsabilitate ridicată, când are obiective neclare stabilite.

Deci, este foarte important să se stabilească acest cadru prin care să se prevină la locul de muncă acele condiții care pot să ducă persoanele într-o stare de acest gen”, a subliniat Anca Matei.