Au câştigat spaniolii pariul cu austeritatea? Tăierile bugetare încep să dea roade

După ce chiar Fondul Monetar Internaţional, iniţial un adevărat prooroc al austerităţii, a îndemnat Europa să relaxeze măsurile draconice aplicate pentru a combate criza economică, datele din Spania arată că „medicamentul amar” începe să aibă efect.

În ultimii cinci ani, guvernanţii de la Madrid au aplicat măsuri disperate de austeritate, în încercarea de a redresa economia adusă în pragul colapsului de prăbuşirea pieţii imobiliare, combinată cu o criză bancară şi o rată uriaşă a şomajului. Însă criza economică s-a transformat, precum în întreaga Uniune Europeană, în una a îîncrederii, iar Madridul a fost nevoit să ia un împrumut de urgenţă în valoare de 78 de miliarde de dolari de la UE şi FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. 

După încheiere acordului de asistenţă financiară, au urmat noi măsuri de austeritate, în timp ce sectorul imobiliar îşi continua declinul, trăgând după el domenii precum construcţiile şi serviciile. Efectul imediat a fost o adevărată explozie a raatei şomajului şi scăderea semnificativă a consumului intern. 

În timp ce rata naţională a şomajului urca la 26% - a doua din lumea dezvoltată, doar Grecia stă mai prost la acest capitol -, întreaga lume se întreba cât va mai îndura poporul spaniol. Situaţia era agravată de nivelul şomajului în rândul tinerilor, dintre care aproape jumătate nu reuşeau să-şi găsească locuri de muncă. 

Spania a devenit un laborator gigant pentru un experiment care nu a mai fost încercat într-o democraţie modernă, scriu jurnaliştii cotidianului american de business „The Wall Street Journal”. 

Poate să funcţioneze un program de austeritate şi reforme structurale să scoată o economie din criză? Poate o ţară să redevină competitivă prin scăderea salariilor şi impulsionarea productivităţii? Pot guvernele europene să-şi asume aceste măsuri şi apoi să facă faţă presiunii sociale stârnite de nemulţumirile faţă de austeritate?

Până acum, doar un grup restrâns de economişti - cei mai mulţi dintre ei germani - şi-a arătat încrederea faţă de efectele benefice ale austerităţii, iar membrii săi au fost subestimaţi drept „sadici” sau „nebuni”, scriu jurnaliştii „The Wall Street Journal”. 

Soluţia acceptată la scară largă pentru state precum Spania era aşa-zisa mutualizare a datoriilor suverane din zona euro. Practic, acest proces urma să însemne că ţările din zona euro emiteau obligaţiuni guvernamentale comune, pe care investitorii le-ar fi cumpărat ca atare cu o singură dobândă. Soluţia oferea o gură de oxigen statelor cu datorii ridicate, percepute drept riscante, precum Spania, Grecia, Italia, Portugalia şi Irlanda, care s-ar fi împrumutat astfel la dobânzi mai mici decât nivelul de 6-7% pe care îl cereau investitorii de la ele. În acelaşi timp însă, statele sigure - în general, cele nordice, în frunte cu Germania - s-ar fi împrumutat mai scump decât o făceau pe cont propriu. Spre exemplu, la apogeul crizei Germania se împrumuta chiar la 0%, investitorii considerând puternicele obligaţiuni guvernamentale germane un plasament sigur. 

O altă soluţie, agreată sau nu, era destrămarea zonei euro. Însă o victorie a austerităţii nu părea să se numere printre soluţiile enumerate de economişti. 

Însă Mariano Rajoy, care a venit la putere în decembrie 2011, a părut determinat să adopte această strategie pentru economia spaniolă. De când a devenit premier, Rajoy a demarat o reformă amplă a sistemului bancar - promisă de şefii de guvern dinaintea sa încă din 2010 -, a tăiat cheltuielile bugetare şi a aplicat reforme în piaţa muncii. Acum, cele mai recente date arată că măsurile aplicate de Rajoy încep să aibă efect. 

Banca centrală a Spaniei a estimat recent că economia a suferit o cotnracţie de 0,1% în cel de-al doilea trimestru al anului, un declin considerabil mai mic decât cel de 0,5% din PIB înregistrat în primele trei luni ale anului. Guvernanţii se bazează pe datele încurajatoare pentru a spera că economia va reveni în curând la creştere. 

În acelaşi timp, numărul şomerilor a scăzut pentru prima dată în ultimii doi ani. Astfel, în ultimele patru luni, numărul şomerilor spanioli a scăzut cu 77.000. Preţurile din sectorul imobiliar par că s-au stabilizat după ce au scăzut constant în ultimii patru ani, la fel şi cele din sectorul auto. 

În acelaşi timp, exporturile Spaniei au crescut cu 8% de la începutul acestui an - un avans similar celui înregistrat de Germania, în continuare cea mai puternică economie europeană. 

În acest contextul, deficitul de cont curent, care cândva se ridica la 10% din PIB, acum s-a transformat în surplus. 

Însă adversarii declaraţi ai austerităţii susţin că efectele nu sunt de durată şi spun că poate că, în cazul Spaniei, ce era mai rău a trecut, cel mai bun scenariu la care se pot aştepta guvernanţii de la Madrid este o lungă perioadă de stagnare economică, cu rate dureros de ridicate ale şomajului. 

Economiştii FMI estimează că Spania va ajunge să aibă o creştere de 1,2% a PIB până în 2018, bazată în continuare pe exporturi. O astfel de revenire lentă şi anemică va face ca dubiile legate de sustenabilitatea sistemului economic spaniol, mai ales având în vedere faptul că deficitul bugetar al Spaniei se va ridica anul acesta la 5,6% din PIB, potrivit estimărilor oficiale. 

Măsurile de austeritate aplicate în Spania de la izbucnirea crizei:

- reducerea cu 20% a fondurilor alocate partidelor politice

- îngheţarea angajărilor din sectorul public în 2012

- îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim pe economie

- tăierea cu 8,9 miliarde de euro a cheltuielilor bugetare

- majorarea temporară a impozitul pe venit

- majorarea unei serii de impozite pe proprietăţile imobiliare

- eliminarea subvenţiilor pentru benzină

- majorarea cu 28% a accizei la tutun

- introducerea obligativităţii de a echilibra bugetul pentru administraţiile publice

- măsuri de combatere a evaziunii fiscale

- impunerea unui prag de 2.500 de euro pentru tranzacţiile cash

- introducerea obligativităţii pentru contribuabili de a declara activele deţinute în alte ţări

- tăierea cheltuielilor bugetare cu 10 miliarde de euro pe an, prin reducerea fondurilor destinate Educaţiei şi Sănătăţii

- gama serviciilor medicale asigurate se va restrânge, în special pentru pensionari şi pentru persoanele cu venituri ridicate

- majorarea taxelor de şcolarizare

Pentru a evita colapsul naţional, Guvernul de la Madrid a aplicat unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Uniunea Europeană. Astfel, salariile din sectorul public şi cel minim pe economie au fost îngheţate încă din 2011, precum şi angajările. Cheltuielile bugetare au fost reduse cu 8,9 miliarde de euro şi s-a dispus o majorare temporară a impozitului pe venit, precum şi creşteri pe perioadă determinată pentru proprietăţile imobiliare. 

Subvenţiile pentru benzină au fost eliminate, iar acciza la tutun a fost majorată cu 28%. Madridul a tăiat chiar indemnizaţiile de creştere a copilului şi a tăiat alocaţiile. Însă măsurile nu au fost de ajuns pentru a salva a patra economie ca mărime din Uniunea Europeană. 

Astfel, guvernanţii au anunţat majorarea TVA de la 18% la 21%, iar cheltuielile statului au suferit încă o ajustare care presupune reducerea lor cu 65 de miliarde de euro în următorii doi ani şi jumătate. 

Majorarea Taxei pe Valoare Adăugată s-a aplicat inclusiv cotelor diferenţiate pentru anumite categorii de produse. Astfel, nivelul TVA pentru produse de consum şi servicii a fost majorat de la 8% la 10%. Singura excepţie este cota TVA pentru bunuri de strictă necesitate, care a fost menţinută la 4%. 

Totodată, Madridul a aplicat măsuri de combatere a evaziunii fiscale, care vor genera venituri adiţionale în valoare de opt miliarde de euro. Printre acestea se numără şi impunerea unui prag de 2.500 de euro pentru tranzacţiile cash.

În aprilie 2012 a fost introdus un nou program de austeritate, care include măsuri precum tăierea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro pe an, prin reducerea fondurilor destinate Educaţiei şi Sănătăţii şi majorarea taxelor de şcolarizare. De asemenea, reforma din Sănătate a însemnat reducerea serviciilor medicale garantate se va restrânge, în special pentru pensionari şi pentru persoanele cu venituri ridicate.

Încă de la începutul acestui an, economiştii grupului bancar Morgan Stanley anunţau o revenire spectaculoasă a economiei spaniole. Succesul de care încep să se bucure exporturile spaniole vor transforma economia iberică în cea mai mare din Uniunea Europeană, sunt de părere economiştii Morgan Stanley. Grupul bancar american a publicat un raport privind tendinţele economice globale, iar încrederea faţă de Spania, în prezent considerată una dintre cele mai fragile economii europene, este explicată prin competitivitatea livrărilor externe ale statului.

„Spania, unde costurile cu forţa de muncă scad în contextul recesiunii şi al reformelor aplicate, şi unde performanţa exporturilor este una puternică, este pe cale de a deveni următoarea Germanie a zonei euro”, scriu analiştii Joachim Fels şi Woen Kang. 

Rata şomajului va rămâne ridicată

Va fi nevoie de trei-cinci ani pentru ca Spania să devină o economie bazată în cea mai mare parte pe livrările externe, aşa cum este în prezent Germania, întârzierea datorându-se exclusiv perioadei de care este nevoie pentru ca reformele structurale şi fiscale implementate în ultima perioadă de Madrid să înceapă să-şi facă simţite efectele, a declarat Fels pentru CNBC. 

Costurile cu munca vor rămâne scăzute în Spania, chiar dacă statul îşi va reveni după recesiune, iar „rata şomajului va rămâne ridicată în următorii ani”, explică economiştii. 

De asemenea, Spania se pare că a început să profite de pe urma programelor dure de disponibilizări aplicate de marile companii, prin care acestea încearcă să-şi eficientizeze operaţiunile şi să-şi scadă cheltuielile. 

Însă nu toţi specialiştii sunt de părere că mâna de lucru ieftină este un atu pentru economia iberică. „Nu doar costurile cu munca sunt importante atunci când vorbim despre productivitate şi competitivitate. Dacă era asta situaţia, atunci am putea conchide că, pentru că salariul mediu zilnic Bangladesh este de un dolar, atunci acest stat este pe cale de a depăşi Germania în liga marilor exportatori”, crede Moorad Choudhry, profesor în cadrul Universităţii Brunel. 

Anul trecut, valoarea exporturilor Spaniei a atins un nivel-record. Criza internă a forţat producătorii autohtoni să-şi reorienteze eforturile către alte ţări, iar acum exporturile Spaniei cresc într-un ritm mai rapid decât cele ale Germaniei, cel mai mare producător din UE.

Valoarea exporturilor Spaniei a ajuns anul trecut la 223 de miliarde de euro, un nivel maxim istoric pentru stat. Evoluţia a fost însă o consecinţă a crizei economice care a dărâmat Spania după un deceniu de boom economic impulsionat de sectoarele imobiliar, construcţii şi turism - primele care s-au prăbuşit în 2008-2009. 

Acum, exporturile au devenit un adevărat motor de creştere pentru economia cu perspective sumbre, în contextul unei rate naţionale a şomajului care se ridică la 27% - cea mai ridicată din lumea dezvoltată. În plus, media creşte la o cotă alarmantă de 56% în rândul tinerilor. 

CITEŞTE MAI MULT

Rata şomajului din zona euro rămâne la un nivel maxim istoric

Numărul şomerilor din zona euro a rămas în iunie la cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, chiar dacă rata şomajului a scăzut la nivelul Uniunii Europene faţă de luna mai. Statisticile arată că situaţia economică a blocului euro continuă să se deterioreze, iar investitorii şi angajatorii sunt încă reticenţi faţă de viitorul monedei unice.

Spania după împrumutul de la UE: TVA creşte de la 18% la 21% şi cheltuielile statului vor fi tăiate cu 65 de miliarde de euro

Linia de credit în valoare de 100 de miliarde de euro pe care Bruxelles-ul a aprobat-o pentru Spania vine ”fără condiţii”, iar statului nu i se va impune nicio ţintă, declarau oficialii spanioli. Astăzi, Madridul a anunţat majorarea TVA cu trei puncte procentuale, iar cheltuielile bugetare vor fi tăiate cu 65 de miliarde de euro.

Morgan Stanley: Spania va deveni noua Germanie

Succesul de care încep să se bucure exporturile spaniole vor transforma economia iberică în cea mai mare din Uniunea Europeană, sunt de părere economiştii Morgan Stanley. Grupul bancar american a publicat joi raportul săptămânal privind tendinţele economice globale, iar încrederea faţă de Spania, în prezent considerată una dintre cele mai fragile economii europene, este explicată prin competitivitatea livrărilor externe ale statului.

Exportatorii spanioli profită de criză pentru a scoate statul din recesiune

Anul trecut, valoarea exporturilor Spaniei a atins un nivel-record. Criza internă a forţat producătorii autohtoni să-şi reorienteze eforturile către alte ţări, iar acum exporturile Spaniei cresc într-un ritm mai rapid decât cele ale Germaniei, cel mai mare producător din UE.