Arabia Saudită respinge din nou cererea ţărilor occidentale de a creşte producţia de petrol. La cât au ajuns preţurile

Foto: shutterstock

Guvernul saudit a insistat marţi asupra angajamentului său faţă de acordul OPEC+ pentru o creştere graduală, dar limitată, a producţiei de petrol, manifestându-şi din nou opoziţia faţă de o sporire mai rapidă a producţiei care să frâneze creşterea continuă a preţului barilului de petrol după invazia Rusiei în Ucraina, relatează agenţia EFE.

„Consiliul de Miniştri (saudit) a subliniat importanţa rolului esenţial al acordului OPEC+ pentru echilibrul şi stabilitate pieţelor petroliere'', a transmis guvernul saudit, după o şedinţă prezidată de regele Salman bin Abdulaziz Al Saud, transmite Agerpres.

Potrivit sursei citate, Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial de petrol, şi-a reafirmat astfel opoziţia în faţa presiunilor internaţionale, în special ale SUA, Marii Britanii şi Uniunii Europene, pentru a spori producţia în vederea temperării creşterii preţului petrolului, cotaţia petrolului Brent fiind marţi de 114,5 dolari barilul, conform Bloomberg.

Premierul britanic Boris Johnson a efectuat săptămâna trecută o vizită la Riad, fără a reuşi să convingă Arabia Saudită să-şi sporească producţia de petrol sau să acţioneze pentru o creştere mai substanţială a acesteia în cadrul OPEC+.

Această organizaţie, formată din ţările Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi alţi zece producători, inclusiv Rusia, au încheiat în iulie 2021 un acord ce prevede creşterea treptată a producţiei de petrol cu 400.000 de barili pe lună.

Statele Unite au impus un embargou asupra petrolului rusesc după invadarea Ucrainei, dar statele UE sunt reticente să ia o măsură similară, dată fiind dependenţa lor de resursele energetice importate din Rusia. 

La sfârşitul săptămânii trecute, Agenţia Internaţională a Energiei (IEA) a propus reducerea limitei de viteză pe autostrăzi cu cel puţin 10 kilometri/oră şi promovarea telemuncii trei zile pe săptămână, unde este posibil, pentru a economisi petrolul şi a evita problemele de aprovizionare, relatează agenţia EFE.

Într-un decalog de măsuri pentru diminuarea consumului de petrol, în contextul crizei generate de invazia rusă în Ucraina, IEA calculează că, dacă aceste măsuri se vor aplica în ţările dezvoltate timp de patru luni, vor permite să se economisească aproximativ 2,7 milioane de barili pe zi.

Printre recomandările lansate de Agenţie se mai numără şi declararea zilelor de duminică drept „zile fără maşini", ieftinirea transportului public în oraşe, stimularea populaţiei să se deplaseze mai mult pe jos sau cu bicicleta sau stabilirea unui trafic alternativ al maşinilor pe drumurile din zonele urbane.

De asemenea, alte propuneri vizează creşterea practicii de car sharing, promovarea unui mod de condus mai eficient pentru şoferii de camioane sau cei care livrează produse, optarea pentru călătoriile cu trenuri de mare viteză sau cu trenurile de noapte, în loc de utilizarea autovehiculelor, evitarea călătoriilor de afaceri atunci când există alternative sau accelerarea înlocuirii parcului auto cu autovehicule electrice sau mai eficiente.

Directorul general al agenţiei, Fatih Birol, a avertizat într-un comunicat că, în contextul atacului Rusiei împotriva Ucrainei, „lumea s-ar putea confrunta cu cel mai mare şoc în privinţa ofertei de petrol din ultimele decenii, cu enorme implicaţii pentru economiile şi societăţile noastre".

De aici şi motivul apariţiei acestui plan, care se adaugă deciziei luate de statele membre de a scoate pe piaţă 62,7 milioane de barili din rezervele strategice pentru a reduce tensiunile de pe piaţă.

Statele membre IEA au decis să elibereze peste 60 milioane de barili de petrol din rezervele lor strategice, a anunţat pe 1 martie ministrul japonez al Industriei, Koichi Hagiuda, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a împins cotaţia barilului de petrol peste pragul de 100 de dolari.

Conform sursei citate, jumătate din cantitatea totală va proveni din la rezerva strategică a SUA, iar restul de la alte mari puteri industrializate precum Japonia şi Germania.