ANALIZĂ Recorduri absolute, în 2014, la importurile şi exporturile de mâncare

Produsele agroalimentare reprezintă 10,5% din exporturile României şi 8,5% din importuri

România a cumpărat din străinătate alimente de 4,8 miliarde de euro în 2014 şi a livrat pe pieţele externe produse agroalimentare de 5,4 miliarde de euro, acestea fiind cele mai mari valori înregistrate în perioada postdecembristă.

Una dintre ţările eminamente agrare ale Europei, cu un potenţial agricol echivalent cu hrănirea a cel puţin 50 de milioane de persoane, adică România, a importat în 2014 produse agroalimentare cu valoarea-record de 4,8 miliarde de euro.

Dar tot România a trimis la export alimente de 5,4 miliarde de euro (altă valoare-record), arată datele centralizate la Ministerul Agriculturii.

Excedentul comercial rezultat astfel (al doilea din perioada postdecembristă, respectiv primul după alte statistici) a fost de 514 milioane de euro. Autorităţile se declară mulţumite de acest rezultat, în timp ce oamenii de afaceri demonstrează că mai sunt încă multe lucruri de... descoperit.

„Dacă anul 2013 a fost primul din ultimii 20 de ani cu balanţa comercială pozitivă pentru schimburile de produse agroalimentare, iată că anul 2014 ne aduce cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentului comercial“, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

De cealaltă parte, liderii patronatelor din agricultură atrag atenţia că a persistat şi în 2014 fenomenul deficitului calitativ al comerţului exterior: exportăm în cea mai mare măsură produse agricole brute, neprelucrate (deci ieftine), şi importăm în cea mai mare măsură alimente finite sau cu grade înalte de procesare (scumpe).

Carnea de porc, în topul importurilor

Surprinzător sau nu, cu toate că în România carnea de porc formează o clasă de produse tradiţionale şi producţia locală este în creştere, tot carnea de porc este şi campioana importurilor.

De ce? Ne explică Ştefan Pădure, directorul executiv al Asociaţiei Române a Cărnii: „Anul trecut, piaţa a fost grav afectată de embargoul rusesc, dar nu pentru că noi n-am mai trimis acolo carne de porc, ci pentru că marilor exportatori din Europa – Danemarca, Olanda, Germania, Polonia ar fi câteva – li s-au închis porţile, astfel că au invadat piaţa românească. În plus, crescătorii din România au o capacitate foarte redusă de a tranşa carnea pe tipuri de subproduse (pe piese separate, cum sunt muşchiul, file-ul, spata, guşa etc.), livrând doar carcasele întregi. Or, procesatorii au nevoie de subprodusele gata tranşate, astfel că apelează la importuri, care sunt bine structurate din acest punct de vedere“.

„Nu avem o problemă de preţ, ci de produs. Dacă ai o cerere de, să zicem, 10 camioane de muşchi file şi vii doar cu carcasele netranşate, ai pierdut comanda“, a mai declarat, pentru „Adevărul“, Ştefan Pădure.

În topul importurilor din 2014, carnea de porc este urmată de şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie, apoi de diferitele preparate alimentare şi de ciocolată, după ponderea valorică în total import.

„Faţă de anul 2013, facturile au fost mai mari în principal la tutun brut (total 162,4 milioane de euro, reprezentând o creştere cu 27,9%), carne de pasăre (146,1 milioane de euro, +19,2%), ciocolată (163,6 milioane de euro, +16,3%) şi carne de porc (286,1 milioane de euro, +6,5%)“, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

În schimb, zahărul, produs care se situa în mod tradiţional pe primul sau al doilea loc în topul importurilor alături de carnea de porc, a marcat o scădere semnificativă a achiziţiilor din străinătate (mai puţin cu 47,9 mii de tone, respectiv 60,8 milioane de euro), ajungând pe locul 10 în topul importurilor, după cafea. Această scădere a fost înregistrată „sub presiunea cantităţilor de zahăr din sfeclă produse suplimentar în 2014“, mai arată Ministerul Agriculturii.

Valori în scădere ale importurilor s-au mai înregistrat la grâu (-6,8 milioane de euro), ţigarete (-29,8 milioane de euro), lapte şi smântână (-8,3 milioane de euro), ape minerale care conţin zahăr şi seminţe de floarea-soarelui.

Cerealele, ţigările şi nucile - valută forte

Principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu (aproape cinci milioane de tone, în valoare de 959,4 milioane de euro), porumb (3,7 milioane de tone, 755,1 milioane de euro), ţigarete, seminţe şi ulei de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, orz, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de pasăre precum şi animale vii din specia bovine.

Comparativ cu încasările obţinute în 2013, volumele în creştere exportate de ţigarete şi seminţe de rapiţă au adus un plus de 193,1 milioane de euro (total 699,1 milioane de euro) şi, respectiv, 145,7 milioane de euro (total 338,3 milioane de euro).

Exportul de nuci a performat şi în 2014: în condiţiile creşterii cu 22,8% a cantităţii livrate precum şi a preţului unitar, încasările au avansat cu 55,6% faţă de anul 2013, la 60,4 milioane de euro.

UE, principalul partener

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României în anul 2014: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 61% (58,4% în 2013), iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013).

Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%.

Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2%, iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013, a mai comunicat Ministerul Agriculturii.