ANALIZĂ Ce efecte are dublarea numărului de roboţi industriali

Dezvoltarea industriei din ultimii ani a favorizat automatizarea rapidă a acestui sector, fapt care a avut impact şi asupra numărului de salariaţi din industrie şi a şomajului din acest sector.

Din 2013, numărul salariaţilor din industrie a crescut cu circa 100 de mii, până la 3,7 milioane, potrivit datelor INS. În aceeaşi perioadă, rata şomajului a scăzut de la 7,1% la 4,9%.

Industria românească şi-a dublat densitatea robotică, de la 9 la 18 roboţi la 10.000 de muncitori între 2014 şi 2017, potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Robotică (IFR).

Totodată, densitatea robotică – numărul de roboţi industriali la 10.000 de salariaţi – a crescut de la 7 la 18 unităţi în numai 5 ani, potrivit Federaţiei Internaţionale pentru Robotică (IFR). În acelaşi interval, şomajul a cunoscut în România o evoluţie descendentă, de la 7,1% la 4,9% potrivit INS.

Industria auto, cel mai mare client pentru constructorii de roboţi

Potrivit IFR, în România „lucrează” circa 3.100 de roboţi, iar 40% sunt folosiţi în industria auto. Alt domeniu în care sunt ceruţi mulţi roboţi industriali este cel al prelucrării plasticului şi al cauciucului, care foloseşte 22% din baza instalată de roboţi. Anul trecut România a cumpărat 634 de roboţi industriali. IFR apreciază că în 2018 şi 2019 România va cumpăra mai puţini roboţi industriali decât în anii anteriori pentru că industria auto nu a anunţat în ultimul timp investiţii importante în automatizare.

La nivel mondial „lucrează” peste 2 milioane de roboţi industriali, iar în 2017 s-a înregistrat cel mai mare volum de vânzări din istoria industriei, de 381.000 de unităţi. Peste o treime din total a fost achiziţionat de China, care de altfel are şi cel mai mare număr de roboţi în serviciu – 470.000. IFR estimează că numărul de roboţi industriali din întreaga lume va fi de circa 4 milioane în 2021. Cererea va fi susţinută de tehnologii precum Industrial Internet of Things (IIoT), roboţii colaborativi, inteligenţa artificială şi big data.

Liderii mondiali în acest domeniu sunt Coreea de Sud, cu 710 roboţi, urmată de Singapore cu 658 şi Germania cu 310 roboţi la 10.000 de lucrători. Japonia, care în 2009 deţinea supremaţia în acest domeniu, este situată în prezent pe locul 4, cu 301 roboţi la 10.000 de angajaţi în industrie.

Roboţii colaborativi (coboţii) sunt uşor de folosit, adaptabili, eficienţi din punctul de vedere al costurilor şi pot fi utilizaţi în siguranţă. Aceştia pot fi programaţi simplu şi repede, chiar şi de către persoane fără experienţă. Uşurinţa în utilizare echivalează cu o scădere semnificativă a costurilor, a timpului de programare şi de punere în producţie a robotului, ceea ce contribuie la recuperarea investiţiei într-un termen mult mai scurt decât în cazul roboţilor obişnuiţi, de dimensiuni mari.