Agricultura - piatra de incercare a negocierilor cu UE

Guvernul trimite la Bruxelles dosarul cu masurile luate pentru alinierea politicii agricole la cea a Uniunii Europene

In cadrul negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, dosarul agricol este, de departe, cel mai complicat. La ultima sedinta a Executivului a fost aprobat un document care cuprinde informatii privind pregatirile pentru negocierea cu UE a capitolului "Agricultura". Materialul care va fi transmis la Bruxelles este structurat pe mai multe capitole privind: masurile luate pentru a alinia politica agricola romaneasca la cea din Uniune, situatia agriculturii la nivelul economiei romanesti, realizarea recensamantului agricol, politica de calitate, dezvoltarea rurala, acordarea subventiilor, situatia sectoarelor animaliere, domeniul fito-sanitar si veterinar, actiuni pentru verificarea calitatii produselor animaliere importate sau exportate. Pentru alinierea la practicile comunitare ale Politicii Agricole Comune (PAC), Ministerul Agriculturii a initiat in 2002 mecanisme similare celor din UE, sub forma platilor directe pe produs, prime si transferuri, care asigura sprijin financiar producatorilor agricoli, in conditiile obtinerii unor parametri de calitate competitivi pe piata comunitara. De asemenea, de la 1 august 2002, a devenit operationala agentia SAPARD si preia cererile de finantare din partea potentialilor beneficiari, iar in perioada decembrie 2002-ianuarie 2003 va fi realizat recensamantul general agricol. In ce priveste politica de calitate, MAAP a emis un ordin care aliniaza la standardele UE normele referitoare la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea uleiurilor vegetale, margarinei si maionezei destinate comercializarii pentru consumul uman. Cu ferme de subzistenta, la poarta UE Dincolo insa de aceste masuri luate la nivel central, starea concreta a agriculturii romanesti nu corespunde din aproape nici un punct de vedere standardelor pietei europene. Practic, acest sector al economiei romanesti "intruneste", in forma agravanta, totalitatea decalajelor specifice statelor central si est-europene fata de cele membre UE. Astfel, se constata o inrautatire a situatiei fata de inceputul tranzitiei, o scadere a competitivitatii urmata de o grava decapitalizare a acestui sector. Punerea in practica a Legii 18 a condus la faramitarea terenurilor, in Romania existand, in acest moment, ferme de subzistenta, incompatibile cu subventionarea din Uniunea Europeana care se acorda pentru ferme mari. In ciuda faptului ca au fost adoptate mai multe legi pentru a stimula formarea unor feme mari, competitive, pe piata, precum legea privind exploatatiile agricole si functionarea pietelor agricole si alimentare, rezultatele nu se vad. In ceea ce priveste competitivitatea produselor agricole romanesti pe pietele externe, este suficient sa amintim ca din cauza deficitului de balanta comerciala acumulat, tara noastra a trebuit sa renunte la liberalizarea in continuare a comertului cu astfel de produse din cadrul CEFTA, acord de liber schimb presupus a fi si un fel de antrenament al statelor candidate pentru a face fata competitiei acerbe din piata unica. Chiar daca Romania va putea accesa fondurile structurale ale Uniunii, sectorul agricol va avea nevoie de o lunga perioada de tranzitie pentru a atinge standardele europene. Romania intra la negociere, statele membre se impart in tabere privind reformarea Politicii Agricole Comune In documentul aprobat de Guvern, Romania arata ca accepta acquis-ul comunitar cu exceptia perioadelor de tranzitie solicitate in documentul de pozitie transmis in cursul anului 2001, iar pana la data stabilita de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007, vor fi functionale toate institutiile romanesti care vor aplica legislatia UE in domeniul agricol. In timp ce Romania spera sa deschida negocierile pana la sfarsitul anului 2002, intre statele membre ale Uniunii au loc puternice controverse privind Politica Agricola Comuna (PAC). Formula de reformare a PAC, propusa in iulie de comisarul pentru agricultura Franz Fischler, este net dezavantajoasa pentru statele candidate, intrucat se renunta la legatura directa dintre productie si platile directe, prevede conditii stricte de acordare a subventiilor in functie de respectarea mediului, a sigurantei alimentare si a bunastarii animalelor, respectiv cresterea sprijinului UE pentru dezvoltare rurala, dar exceptandu-se micii fermieri. Statele membre s-au impartit in doua tabere in aprecierile privind reforma PAC. In vreme ce Germania, Marea Britanie, Olanda, Suedia si Danemarca au salutat propunerea, Franta, Italia, Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia se pronunta impotriva reformei. Declaratiile acopera tot spectrul de aprecieri, de la pozitia Germaniei, care sprijina planul Fischler pentru ca doreste sa micsoreze costurile PAC (fiind principalul contributor), la cea a Spaniei, care a numit planul Fischler drept un experiment hazardat, inacceptabil pentru statele mediteraneene. In fine, clar este ca noua politica agricola comunitara va fi implementata cel mai devreme in 2004, daca va primi acceptul tuturor statelor membre.