30 de creditori roiesc peste oraşul falimentar Aninoasa

Lichidatorii vor să taie din cheltuielile edilitare şi renegociază contractele primăriei. Falimentul din Valea Jiului “reflectă prăpastia dintre visul european şi realitate”, relatează agenţia internaţională de presă Reuters.

Intrarea în insolvenţă a oraşului Aninoasa din Valea Jiului (judeţul Hunedoara) a stârnit interesul presei internaţionale, astfel că zilele trecute agenţia de anvergură globală Reuters a dat publicităţii un amplu reportaj din nefericita localitate.

Văzând sărăcia în care se zbate oraşul hunedorean, reporterii agenţiei au avut viziunea clară a prăpastiei dintre visul european şi realitate. Vis european care, în momentul aderării ţărilor din Est la UE, ilustra în primul rând creşterea nivelului de trai pentru cetăţenii din aceste ţări.

După cele văzute la Aninoasa, reporterii Reuters se întreabă dacă nu cumva Uniunea Europeană a greşit integrând şi România în clubul său select.

Între timp, la nivelul specialiştilor care se ocupă de latura tehnică a insolvenţei se conturează lista cu creditorii care ar avea datorii de recuperat din Aninoasa, dar şi un plan de redresare a bugetului primăriei din localitate. Surse din rândurile acestor specialişti ne-au spus că pe lista provizorie sunt „aproximativ 30“ de creditori, suma totală în litigiu fiind de şase milioane de lei, iar cel mai mare dintre creditori, cu puţin peste trei milioane de lei, este Banca Comercială Română (BCR).

Până la 11 septembrie trebuie să se constituie, într-o primă formă oficială, tabloul general al creditorilor, iar până în 9 octombrie va fi afişat tabelul definitiv.

Cât despre planul de redresare a oraşului, care va fi elaborat de către administratorul judiciar Tudor&Asociaţii, specialiştii ne-au spus că în forma actuală se prevăd tăieri de cheltuieli locale şi renegocierea contractelor în care este implicată Primăria Aninoasa.

Viceprimarul, pentru Reuters: „Noi şi Detroit“

Edilii oraşului din Valea Jiului au contractat un credit bancar pentru a finanţa proiecte de investiţii, însă ei nu au mai putut rambursa împrumutul, astfel că primăria s-a adâncit în datorii tot mai mult de la an la an, până a intrat în incapacitate de plată.

„Primarului nostru îi place să glumească, să spună că există doar două mari oraşe din lume în insolvenţă, Detroit şi noi“, a declarat, pentru agenţia Reuters, viceprimarul Adrian Albescu. „Anul trecut nu am făcut nimic altceva decât să plătim datorii“, a mai spus el.

„Pe un panou abandonat, un poster vechi prezintă una dintre puţinele oportunităţi de angajare disponibile în Aninoasa, primul oraş intrat în insolvenţă din România: modele pentru servicii de videochat. La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, oraşul din Valea Jiului reflectă prăpastia dintre visul european şi realitate“, scrie Reuters.

„Dacă aderarea la UE ar fi trebuit să scoată România din sărăcie, acest lucru nu s-a întâmplat cu siguranţă în Aninoasa, un oraş cu 4.800 de locuitori din Valea Jiului. La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, nu numai că Aninoasa este încă săracă, dar a devenit şi primul oraş din România care a cerut insolvenţa“.

Pentru reporterii britanici, situaţia de la Aninoasa ridică o întrebare: „Uniunea Europeană a făcut o greşeală acum şase ani când a acceptat aderarea României, o ţară cu standarde de viaţă şi cu un nivel al guvernării sub media blocului comunitar?“

Nu este însă vorba numai de România. Bulgaria a aderat la UE în acelaşi timp cu noi şi este încă împovărată de corupţie şi sărăcie. Croaţia s-a alăturat blocului comunitar în luna iulie a acestui an, însă se confruntă cu probleme de criminalitate organizată, iar alte ţări candidate la UE, cum ar fi Albania şi Macedonia, au probleme chiar mai profunde.

Este adevărat că presiunea Bruxelles-ului, dar şi finanţările din partea UE au făcut ca PIB-ul României să se dubleze din 2006 până în prezent, dar, în alte privinţe, lecţiile învăţate de ţara noastră, dar şi de Bulgaria, ar putea determina UE să devină mult mai sceptică în privinţa acceptării de noi membri în blocul comunitar.
„Când problema extinderii Uniunii Europene va ajunge pe ordinea de zi, Comisia Europeană va cataloga experienţa administraţiilor locale din România drept un exemplu negativ“, a spus Sergiu Mişcoiu, analist al think-tank-ului Centru de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale (CESPRI), citat de aceeaşi agenţie de presă.

Spirala datoriei

Una dintre cele mai mari probleme ale României este că, în timp ce UE ne oferă fonduri nerambursabile de miliarde de euro, ţara noastră nu se califică pentru atragerea acestor finanţări. Asta şi pentru că nu poate convinge Bruxelles-ul că poate cheltui banii corect şi eficient.

În Aninoasa, fostul primar Ilie Botgros a deţinut această funcţie timp de 20 de ani, până când a fost învins, în alegerile locale de anul trecut, de Nicolae Dunca. În toată această perioadă, economia oraşului a scăzut, iar declinul s-a transformat într-o cădere liberă după fatidicul an 2006, când Guvernul a închis mina de cărbune – singurul angajator al oraşului.

Astfel, încasările din taxele locale au scăzut, veniturile primăriei s-au redus, iar oficialii au acum doar 4,2 milioane de lei (mai puţin de un milion de euro) pe an pentru a acoperi salariile personalului, facturile de utilităţi publice şi proiectele extrem de necesare pentru îmbunătăţirea infrastructurii.

Mai multe drumuri din oraş sunt acoperite cu pietriş, unele dintre cartiere nu sunt conectate la sistemul de canalizare sau la cel de alimentare cu gaze şi există clădiri vechi care nu au încălzire centrală.

Oraşul are în prezent doar două proiecte derulate cu finanţare europeană: unul este pentru sistemul de canalizare, iar altul vizează renovarea centrului cultural Aninoasa, care ar trebui să includă o sală de gimnastică, o bibliotecă şi o sală de şedinţe.

Fostul primar Botgros s-a dus la bancă în 2006 şi a împrumutat trei milioane de lei. El spune că a folosit banii pentru a achita investiţii anterioare, incluzând lucrările la un pod şi la o conductă de gaz în partea de nord a oraşului. Şi de aici datoriile au tot crescut. Până acum, Aninoasa are datorii de aproximativ şase milioane de lei. Practic, oraşul datorează bani către toţii furnizorii locali de servicii. Iluminatul public a fost tăiat anul trecut pentru facturi neplătite, mai notează Reuters.

Acum, noul primar a depus o plângere împotriva fostului edil Botgros pentru managementul defectuos al finanţelor oraşului, iar procurorii au declanşat o anchetă, însă este prea devreme pentru a găsi vinovaţii.

„Chiar credeţi că după 20 de ani de mandat am luat-o razna sau am început furtul? Eu spun că am făcut ceea ce era necesar pentru comunitate“, a spus Botgos, care este acum membru al Consiliului Local şi intenţionaeză chiar să candideze pentru funcţia de primar la alegerile viitoare.

Cum intră un oraş în insolvenţă

În luna mai a acestui an, Guvernul a aprobat proiectul de lege care vizează falimentul primăriilor. Potrivit acestui act normativ, unităţile administrativ-teritoriale din România, care au acumulat datorii mai mari de 15% din bugetul local anual sau mai vechi de 90 de zile, cu excepţia celor aflate în litigiu, vor fi considerate insolvente.

În acest caz, primăriile vor fi obligate să prezinte un plan de redresare, iar dacă acesta eşuează, atunci trebuie să îşi schimbe conducerea.

De asemenea, procedura de insolvenţă poate fi declanşată şi dacă respectiva instituţie nu poate achita salariile angajaţilor pe o perioada mai mare de 90 de zile de la data scadenţei.

Aninoasa nu este, probabil, singurul oraş care cere intrarea în insolvenţă. Un studiu al Institutului Independent de Politici Publice arată că sute de oraşe din România nu-şi pot acoperi cheltuielile de funcţionare.