Video 2026, anul primelor mari tuneluri de autostradă. Lucrările care duc infrastructura României la un nou nivel

După 12 ani de la inaugurarea singurului tunel de autostradă din România, mai multe astfel de lucrări spectaculoase ar putea fi finalizate în 2026, deși unele dintre segmentele de autostradă pe care au fost proiectate sunt încă la început. Primele tuneluri așteptate în 2026 sunt construite pe A1.

Tunelul Robești, de pe Valea Oltului. Foto: Daniel Guță. ADEVĂRUL

Anul 2026 aduce primele mari tuneluri de autostradă din România. Cele mai spectaculoase astfel de construcții se află în șantier, într-o fază avansată, pe Autostrada Sibiu – Pitești și Autostrada Vestului, ambele fiind tronsoane ale celei mai lungi autostrăzi construite în România, A1 Nădlac – București, de 580 de kilometri.

Autostrăzile din România au început cu tuneluri mici și ecoducte

Primul și singurul tunel de autostradă finalizat din România a fost construit tot pe A1, la Săcel, în județul Sibiu. Tunelul Săcel, cu o lungime de 340 de metri, a fost inaugurat în 2013, pe Autostrada A1 Orăștie – Sibiu. Rolul său principal a fost de a păstra stabilitatea versantului traversat de autostradă, dar și de a facilita trecerea animalelor sălbatice între colinele împădurite și valea Cibinului.

Tunelul Momaia. Foto: PORR

În anii următori, nu au mai fost realizate alte tuneluri. În schimb, au fost construite, tot pe A1, trei ecoducte. Pasajele verzi, numite și „pasaje pentru urși”, au fost proiectate în vestul României, pe Autostrada Lugoj – Deva. Primul a fost construit la Brănișca, pe valea Mureșului, în Hunedoara, iar celelalte două, pe valea Lăpugiului, în apropierea nodului rutier de la Holdea, comuna Lăpugiu de Jos, județul Hunedoara.

Ecoductele finalizate în 2019 au lățimi de aproximativ 80 de metri și asigură legătura peste autostradă între regiunile Carpaților Meridionali, Munții Poiana Ruscă, și Munții Apuseni, în „coridoare ecologice”, zone considerate optime pentru deplasarea carnivorelor mari. Unii specialiști au arătat că, pe lângă rolul lor de a facilita trecerea animalelor, aceste structuri au contribuit și la stabilizarea versanților, în zone afectate anterior de alunecări de teren.

Primele tuneluri mari, finalizate în 2026

Anul 2026 va aduce primele mari tuneluri de autostradă din România, aflate în prezent într-o fază avansată de construcție. Primul dintre ele este construit pe Secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu – Pitești, între Tigveni și Curtea de Argeș. Tunelul Momaia, de la Curtea de Argeș, are peste 1,3 kilometri, respectiv 2,7 kilometri pe ambele galerii, și ar putea fi deschis circulației în 2026, odată cu segmentul de 10 kilometri al autostrăzii transcarpatice.

„Doar 10 procente ne mai despart de deschiderea circulației pe încă o secțiune a autostrăzii Sibiu – Pitești. La tunelul Momaia, de 1.350 de metri, se montează echipamentele și sistemele pentru siguranța circulației, iar la sensul giratoriu Tigveni s-a finalizat așternerea stratului de legătură. Dacă se va menține actualul ritm de lucru, anul acesta se va putea deschide circulația pe această secțiune cu aproximativ 6 luni mai devreme față de termenul contractual, februarie 2027. Se va circula astfel pe aproape 54 de kilometri din cei 122 de kilometri ai autostrăzii Sibiu – Pitești (A1)”, informa recent Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Tot în 2026, pe aceeași Autostradă A1, dar în vestul României, este așteptată inaugurarea Secțiunii Margina – Holdea, de 13,5 kilometri, din Autostrada Lugoj – Deva. Segmentul cuprinde două tuneluri, ale căror patru galerii totalizează 4,6 kilometri. Primul tunel, T1, are o lungime de 367,5 metri pe o galerie și 415 metri pe cealaltă, iar al doilea, T2, are galerii de 1.985 de metri și 1.825 de metri.

Potrivit Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Timișoara, până în prezent, la Tunelul Mare, T2, pe galeria dreaptă au fost excavați 1.065 de metri din 1.985 de metri, iar la galeria stângă au fost excavați 1.267 de metri din 1.825 de metri, rămânând de excavat mai puțin de 1.500 de metri.

Tunelul, ale cărui galerii au fiecare circa doi kilometri, este o lucrare complexă, realizată cu ajutorul unor instalații de ultimă generație. Intrările și ieșirile tunelului, numite portaluri, fiind zone cu acoperire redusă, sunt realizate prin metoda „cut & cover” — săpătură și acoperire —, cu ziduri de sprijin din piloți forați și ziduri de piatră, pentru stabilizarea versanților.

„La Tunelul 1 s-au finalizat excavațiile și lucrările de torcretare în ambele galerii, fundațiile boltei întoarse au fost finalizate la ambele galerii, în galeria de pe calea 2 a fost deja montată hidroizolația pe o lungime de 340 de metri, iar în galeria de pe calea 1 a fost montată hidroizolația pe o lungime de 324 de metri”, informa CNAIR.

Lucrările la „autostrada cu tuneluri” din vest au termen de finalizare în primul trimestru al anului 2027, dar autoritățile s-au arătat optimiste în privința inaugurării sale, estimând finalizarea în 2026.

Tunelurile, săpate prin metoda NATM

Atât tunelul de la Curtea de Argeș, cât și tunelurile de pe Autostrada Vestului au fost excavate prin tehnologia NATM, New Austrian Tunneling Method.

„NATM combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică permanentă a construcției subterane pe parcursul execuției. Metoda este adesea numită și «proiectare în timpul execuției» sau «metoda torcretării», deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, arată proiectul autostrăzii.

Tunelurile traversează marne nisipoase, nisipuri și argile slab consolidate. Aceste condiții necesitau o metodă de execuție care să stabilizeze solul înainte și deasupra frontului de excavare, pentru a preveni prăbușirea bolții în timpul lucrărilor și al instalării sprijinului. Structurile de rezistență au fost adaptate în funcție de coeziunea și rezistența la fluaj a materialelor întâlnite, se arată în proiect.

Șapte tuneluri noi pe Valea Oltului

Nouă tuneluri vor fi construite în următorii ani pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Tunelul de la Curtea de Argeș se află în faza finală de execuție, având termen de finalizare anul 2026. Pe Valea Oltului, în defileul Turnu Roșu, șapte tuneluri vor fi realizate pe tronsonul Boița – Cornetu, de 31 de kilometri, pe versanții care mărginesc Oltul.

Dintre acestea, Tunelul Robești (video) se află în șantier din 2025 și ar putea fi străpuns în acest an. La excavarea tunelului de peste 900 de metri este folosit explozibil. Aproape jumătate din lungimea galeriilor sale a fost excavată până în prezent.

În 2026, a început excavarea celui de-al doilea tunel de pe Valea Oltului, construit în localitatea Boița. Și acesta, în lungime de 270 de metri, ar putea fi străpuns în 2026, însă nu va putea fi tranzitat decât la finalizarea lucrărilor de pe Valea Oltului, estimată pentru anul 2028.

Pe secțiunea din defileul Oltului vor fi construite șapte tuneluri. Două dintre acestea, unul de 270 de metri și altul de 360 de metri, sunt proiectate în zona localității Boița, la intrarea în defileu, pe partea dreaptă a văii.

Alte două tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ 1,4 kilometri, unul dintre ele depășind 1.000 de metri, vor fi construite în zona Lazaret, pe partea stângă a văii. În aceeași zonă va fi realizat și un ecoduct peste DN 7, râul Olt și calea ferată de pe Valea Oltului.

→

Imaginea 1/12: Tunelul Robești Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (10) jpg

Un alt tunel, de 1,6 kilometri, va fi construit la vest de localitatea Câinenii Mari, pe versantul stâng al defileului. În zona amenajării hidroenergetice de la Robești se află în șantier tunelul de aproximativ 900 de metri de la Robești, urmat de un alt tunel, de circa 455 de metri.

Tunelurile de pe autostrăzile viitoare

Cel mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești este construit pe Secțiunea 2 Cornetu – Tigveni. Constructorii Tunelului Poiana (video), cu o galerie dublă, de aproape 1,8 kilometri, au început lucrările în 2025, iar la începutul acestui an utilajul TBM, Tunnel Boring Machine, care va fi folosit la săparea lui, a fost adus în Portul Constanța.

De aici, componentele au fost transportate la Călărași, pentru preasamblare. Tunelul Poiana va traversa Dealul Frăsinet, între județele Vâlcea și Argeș.

„În prezent se fac lucrări de ancorare și excavație pregătitoare pentru platforma pe care se va monta utilajul TBM care va săpa tunelul. Utilajul are 100 de metri lungime și cântărește 3.300 de tone”, informa CNAIR.

Până în prezent au fost realizate portalurile Tunelului Poiana, iar finalizarea întregii structuri este așteptată în perioada 2027 – 2028.

Circa 40 de tuneluri rutiere au fost planificate în Carpații Orientali, pe Autostrada Unirii (A8) – Târgu Mureș – Iași – Ungheni, lungă de peste 300 de kilometri, care va lega Transilvania de Moldova. Pe cel mai spectaculos lot al acesteia, Ditrău – Grințieș, de 37,9 kilometri, în județele Harghita și Neamț, proiectul prevede construcția a 19 tuneluri, cel mai lung dintre acestea având 850 de metri.

Cel mai lung tunel de autostradă plănuit în România va fi însă Tunelul Meseș, proiectat în vecinătatea municipiului Zalău, în nord-vestul României.

Tunelul, cu o lungime de aproape trei kilometri, va fi piesa de rezistență a Autostrăzii Transilvania (A3) Cluj-Napoca, zona Gilău – Oradea – Vama Borș, în lungime de aproximativ 170 de kilometri. Recent, au început pregătirile pentru începerea lucrărilor la tunelul care va încheia construcția Autostrăzii Transilvania.