Exclusiv Planul cu care România poate da șah mat Rusiei. General NATO: „Am făcut mult mai multe pentru SUA ca alții”
0SUA au anunțat că vor retrage 5.000 de militari din Germania, iar România și Polonia se înghesuie să-i primească. Generalul (r) Virgil Bălăceanu și politologul Sergiu Mișcoiu explică de ce România ar fi îndreptățită să solicite o prezență sporită a aliaților pe teritoriul său.

Relațiile dintre Statele Unite și o parte a aliaților europeni s-au deteriorat, iar Washingtonul ia în calcul să retragă mii de militari sau să-i relocheze. Pentru început, peste Atlantic s-a stabilit ca 5.000 dintre militarii americani staționați în Germania să fie retrași, iar Politico scrie că țări ca Polonia, Estonia, Lituania, Letonia și România și-au exprimat interesul de a găzdui și mai multe trupe americane. Însuși președintele Nicușor Dan a admis că România ar vrea să primească mai mulți militari americani.
Nicușor Dan și investiția de 4 miliarde de euro de la Mihail Kogălniceanu
„România își dorește oricât de mulți soldați americani. Suntem cam la 1.500 acum, după episodul de acum o lună și jumătate. Avem baza militară de la Mihail Kogâlniceanu, care este o investiție etapizată de 4 miliarde de euro în anii următori. Însă în niciun fel de atitudine incorectă față de partenerii europeni. Este o decizie care ține strict de SUA. În măsura în care domniile lor vor considera că pentru apărarea colectivă România este o gazdă bună, vom fi foarte fericiți să o facem”, a afirmat Nicușor Dan.
„Adevărul” apelează la un doi cunoscuți analiști, unul militar și unul politic, pentru a afla ce șanse ar avea România să beneficieze de trupe aliate mai numeroase, cu precădere soldați americani. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, și Sergiu Mișcoiu, profesor de științe politice la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, respectiv Universitatea Paris-Est Créteil, au acceptat această provocare.
Scenariul generalului Bălăceanu
Generalul Virgil Bălăceanu afișează un optimism moderat și spune că România are argumentele sale.
„România are șanse, în condițiile în care, și s-a anunțat deja, contingentul care trebuia să rotească sau să înlocuiască în sistem rotațional contingentul american, o brigadă din Polonia — brigada care urmează să fie dislocată, Brigada 2 Blindată din Divizia 1 Blindată nu va mai ajunge în Polonia. Și atunci am putea merge pe un scenariu cu o probabilitate, să zicem, destul de ridicată ca efectivele brigăzii ale Regimentului 2 Blindat, Regimentul 2 Cavalerie, însă e terminologie istorică, să fie dislocate în Polonia, iar toate dislocările în Polonia pot să influențeze și dislocarea în România, pentru că centrul de greutate al americanului este Polonia. Comandamentul Corpului V Armată american este în Polonia. Ori de toate forțele americane de pe granița de est răspunde Comandamentul Corpului V Armată american, cu elementele înaintate în Polonia. Și atunci, într-un asemenea scenariu, putem să vorbim de o revenire a unor forțe americane, că nu mai vorbim acum de o suplimentare”, spune generalul Bălăceanu.

Chiar și așa, România nu ar scăpa de responsabilități. Creșterea propriilor sale efective militare, coroborată cu politica de înarmare, inclusiv prin programul SAFE, ar fi la fel de actuale, crede generalul.
„Aș remarca, însă, chiar dacă vor veni și alți militari americani în România, în mod fundamental nu schimbă situația. Și nu se schimbă pentru că operația de apărare și descurajarea NATO, punând în aplicare planurile regionale de apărare, nu înseamnă câteva mii de militari aliați, ci înseamnă zeci și sute de mii. Lucru pe care îl știe și Federația Rusă. În situații de criză, trebuie NATO să disloce structurile la nivel de corpuri de armată care, repet, înseamnă sute de mii”, mai spune generalul.
Cine ar fi capabil să preia din responsabilitățile SUA, dacă americanii se retrag din NATO. „E în măsură să garanteze securitatea României”Asta înseamnă că, în cazul unui ipotetic atac al Rusiei asupra României, forțele militare care ar trebui să ducă greul, cel puțin în prima fază, ar fi cele române. Evident, ulterior ar fi necesare întăriri, explică generalul.
Sute de mii de soldați pentru apărarea NATO: Realitatea din spatele cifrelor
„Avem modelul forței NATO, vom vedea dacă rămâne valabil, dar vorbim de primul val — 100.000, al doilea val — 200.000, al treilea val — 500.000, pe perioade de timp diferite. Aici este forța NATO. Efectivele și echipamentele aferente și tipul de dislocare. Deci operația de apărare și descurajare pe flancul estic nu se face cu batalioanele, nu se face cu brigăzile, nici măcar cu diviziile, ci cu corpurile de armată. Fie că vorbim de Corpul V Armată american, fie că vorbim de Corpul XVIII Aeroportat american, fie că vorbim de cele 10 corpuri ale NATO de reacție rapidă sau multinaționale, cum este și cel de la Sibiu. Ele sunt substanța dislocării pentru punerea în aplicare a planelor regionale de apărare și descurajare”, mai afirmă generalul Bălăceanu.
România, susține el, ar trebui să convingă inclusiv Franța să disloce permanent în România o brigadă, după modelul german în țările baltice.
„Dacă am reuși să convingem Franța să disloce permanent o brigadă, așa cum dislocă Germania anul viitor o brigadă blindată în Lituania, ar fi un bun exemplu și pentru alte state. Și atunci nu ar fi imposibil ca și alte state din Europa să decidă să trimită trupe în România, pentru a apăra sudul flancului estic”, crede generalul Bălăceanu.
În ce privește o prezență sporită americană, România ar avea o serie de argumente prin care ar putea solicita acest lucru Washingtonului. Spre deosebire de alte state europene, România a sprijinit activ Statele Unite ale Americii și a făcut asta în permanență, spune generalul Virgil Bălăceanu.
Argumentele de aur ale României: De la baza Deveselu la proiectele energetice
„Putem să cerem prin faptul că noi am deschis aeroporturile, fie că vorbim de Kogălniceanu, de Otopeni, de Câmpia Turzii, pentru aeronavele de realimentare în aer, pe când Polonia, de exemplu, a refuzat să dea pentru forțele americane din Orientul Mijlociu o baterie Patriot. Deci noi am avut o deschidere mai mare față de momentul sensibil, în continuare, al războiului din Orientul Mijlociu și participarea statelor antrenate. Aș spune că am făcut mult mai multe pentru americani decât alții. Mai avem faptul că am fost primii care am construit zona administrativă a scutului de la Deveselu. Avem argumentul că vom dezvolta proiecte energetice împreună cu America”, sunt argumentele enumerate de generalul Virgil Bălăceanu.
Summitul București 9. România cu imaginea, Polonia cu agenda. Expert: „Centrul de greutate și interesul e pe Baltica, nu pe Marea Neagră”Și politologul Sergiu Mișcoiu consideră că România este îndreptățită să primească un sprijin mai important din partea Statelor Unite.

„Am avea și noi argumentele noastre, dacă ar fi să solicităm mai multe trupe aliate, inclusiv americane. În cazul în care, așa cum știm, există o protecție mai mare a flancului nordic-baltic și așa mai departe, și o protecție mai scăzută a flancului sudic, Marea Neagră este o miză serioasă. Francezii au investit mai mult decât americanii în acest proiect de consolidare a flancului sud-estic al NATO, iar germanii, dorind poate să recupereze un anumit teren, ar putea fi tentați de această variantă. Americanii ar putea fi tentați să recupereze teren”, spune Mișcoiu.
Există însă și un contraargument, adaugă Sergiu Mișcoiu. Polonia este mult mai influentă și știe să-și atingă obiectivele, spre deosebire de România, susține el.
„Acum, Polonia are un lobby mult mai puternic în Statele Unite și știm asta de mult. Geostrategic, poate fi mai interesantă decât România. Pe de altă parte, dacă există un interes privind o prezență simbolică, măcar în zona aceasta a Mării Negre, Statele Unite ar putea să meargă pe o asemenea decizie. Din păcate, fluxul decizional strategic la Washington este atât de gripat în momentul de față, încât este foarte greu să determine o strategie pe care să o poți urmări. Mai degrabă urmărești hazardul evenimențial care duce la anumite decizii luate uneori pripit”, încheie Sergiu Mișcoiu.























































