Cum o practică budistă simplă îți poate îmbunătăți starea de sănătate

Meditația în mișcare, cunoscută și ca Buddhist Walking Meditation sau Mindful Walking, începe să fie analizată tot mai mult și din perspectivă medicală, nu doar spirituală, relevă un studiu publicat în Psychiatry International. În contextul în care aproape o treime dintre adulți nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică, această formă simplă de mers conștient capătă relevanță ca soluție accesibilă pentru sănătate.

Sursă foto: Pixabay

Pe baza a zece studii clinice, Felipe Montalva-Valenzuela, Eduardo Guzmán-Muñoz și echipa lor arată că meditația în mișcare merge dincolo de relaxare: susține echilibrul, sănătatea cardiovasculară și starea psihică și poate ajuta inclusiv în gestionarea unor afecțiuni cronice precum diabetul de tip 2 sau boala Parkinson.

Ce presupune, de fapt, meditația în mișcare

Spre deosebire de meditația clasică, practicată în poziție statică, meditația în mișcare pornește de la ... mers. Un mers lent, conștient, în care atenția se mută pe pași, respirație și senzațiile simțite în corp.

În această practică, mișcarea brațelor și a picioarelor este sincronizată cu respirația, tocmai pentru a induce o stare de calm și claritate mentală. Scopul nu este performanța fizică, ci prezența, acel „sunt aici, acum” care apare când corpul și mintea „merg” în același ritm.

Meditația în mișcare nu arată la fel peste tot. Poate lua forma tradiției budiste, a unei plimbări conștiente sau a versiunilor moderne de mindful walking. Dincolo de diferențe, esența e aceeași: mers cu intenție, respirație urmărită pas cu pas și atenție pe corp. Practica budistă vine uneori cu mantre și ritualuri, în timp ce formele adaptate pentru publicul larg, fără dimensiune spirituală, sunt integrate mai ales în terapie și programe de prevenție.

Ce arată studiul, pe scurt

Dincolo de teorie, datele spun același lucru: meditația în mișcare are efecte concrete asupra corpului și psihicului.

La femeile vârstnice, opt săptămâni de meditație în mișcare au dus la un echilibru mai bun și la o stabilitate crescută la nivelul gleznelor, cu impact direct asupra riscului de cădere. La persoanele cu instabilitate cronică, patru săptămâni de practică au fost suficiente pentru a îmbunătăți controlul mișcării și coordonarea.

Pentru persoanele cu diabet de tip 2, meditația în mișcare s-a dovedit mai eficientă decât mersul obișnuit: reduce glicemia pe termen lung, contribuie la scăderea tensiunii arteriale și susține sănătatea vaselor de sânge. Efectul apare atunci când respirația, atenția și mișcarea sunt coordonate, ceea ce ajută organismul să iasă din starea de alertă și să se stabilizeze.

Beneficiile se extind și asupra sănătății emoționale. Cercetările arată scăderi ale stresului și anxietății, precum și o mai bună reglare a emoțiilor. Efectele apar inclusiv la adulții sănătoși: un studiu indică faptul că zece minute de mers conștient pot reduce anxietatea la tineri.

În cazul afecțiunilor neurologice

La persoanele cu boala Parkinson, meditația în mișcare a fost asociată cu o mai bună funcționare în viața de zi cu zi și cu scăderea anxietății. În același timp, practica ajută la prevenirea căderilor și susține dorința de a rămâne activ, un lucru esențial mai ales la vârste înaintate.

În studiile analizate, participanții au mers conștient de două–trei ori pe săptămână, aproximativ 30 de minute, timp de cel puțin patru săptămâni.

Practic, totul pornește de la un mers lent, cu atenția mutată pe pași și pe respirație. Mișcarea este adaptată ritmului respirației, iar fiecare pas este urmărit pe rând. În variantele mai elaborate, se adaugă și mișcarea brațelor. În tradiția budistă, mersul poate fi însoțit de silabe simple, precum „Budd” și „Dha”, rostite în ritmul pașilor.

De ce funcționează

Pentru mulți, mersul este cea mai simplă formă de mișcare. Nu cere echipament, nu sperie și nu te obligă la efort. Tocmai de aceea, e mai ușor de început, mai ales pentru cei care stau mult pe scaun sau simt că nu sunt în cea mai bună formă.

Autorii studiului reamintesc că activitatea fizică regulată reduce oboseala, îmbunătățește starea de spirit și mobilitatea, iar meditația în mișcare reușește să adune aceste beneficii într-o formă accesibilă aproape oricui.

Metoda nu este, însă, o soluție universală, subliniază aceștia. La persoanele cu insuficiență cardiacă cronică, mersul conștient nu a adus beneficii suplimentare față de exercițiile aerobice obișnuite.

Meditația în mișcare este văzută ca o soluție practică pentru a-i ajuta pe adulți și vârstnici să fie mai activi, tocmai pentru că este ușor de urmat și nu cere schimbări radicale de stil de viață. Faptul că este simplă și blândă cu corpul o face potrivită pentru programe comunitare, în recuperare și prevenție.