Promisiunea iubirii, costul epuizării. Fenomenul „dating burnout” explicat
0Dating-ul modern promite opțiuni infinite, dar produce adesea epuizare emoțională. De la „ghosting” la conexiuni superficiale, mulți oameni ajung într-o stare de oboseală emoțională. Experții în relații spun că „dating burnout-ul” este real și din ce în ce mai frecvent în era aplicațiilor.
Ai mers la mai multe întâlniri. Ai investit timp, energie și, de fiecare dată, un strop de speranță. Conversațiile au curs, chimia a părut reală, ți-ai permis câteva zile de optimism. Și apoi, aproape fără excepție, totul s-a destrămat - mesajele au devenit din ce în ce mai rare, interesul s-a evaporat sau totul s-a încheiat cu formula pe care o știi deja pe dinafară: „Ești o persoană minunată, dar...". Așa se face că, la un moment dat apare inevitabil întrebarea: „Mai are vreun sens să continui? Oare voi găsi vreodată pe cineva potrivit mie?”
„Oboseala emoțională asociată întâlnirilor romantice este perfect normală și devine din ce în ce mai răspândită”, explică psihoterapeutul de cuplu Kimberly Moffit pentru USA Today.
La rândul său, Carmelia Ray, specialistă în relații, subliniază că arhitectura aplicațiilor - construită în jurul ideii de opțiuni aparent nelimitate – generează frecvent o stare de suprasolicitare emoțională. Mai precis, iluzia accesului constant la „alternative mai bune” nu produce neapărat satisfacție, ci, paradoxal, accentuează sentimentul de incertitudine și epuizare. Utilizatorii ajung să navigheze într-un spațiu al posibilităților infinite, dar al conexiunilor fragile.
„Dating burnout-ul apare într-un mod similar epuizării profesionale”, explică Ray. „Este momentul în care ai senzația că ai investit energie, timp și disponibilitate emoțională, dar fără rezultate concrete. Continui să depui efort, însă întâlnirile nu mai generează entuziasm, ci oboseală.”
De ce apare dating burnout
Dating burnout-ul nu izbucnește spectaculos și nici nu are o singură cauză ușor de identificat. Este, mai degrabă, rezultatul unei acumulări lente de dezamăgiri și interacțiuni consumatoare de energie emoțională.
Pentru unii, epuizarea apare după mai multe întâlniri care nu duc nicăieri. Pentru alții, factorul decisiv este experiența digitală în sine - un teritoriu unde respingerea devine impersonală, iar incertitudinea, normă, după cum transmit specialiștii. Vorbim despre conversații care se întrerup fără explicații, dispariții bruște, iluzia unor compatibilități care se dovedesc simple artificii de algoritm: toate acestea contribuie, de fapt, la o stare persistentă de oboseală psihică.
În timp, întâlnirile încetează să mai fie percepute drept experiențe plăcute. Ci devin „lucruri de bifat”. Apare acel sentiment familiar că participi la un proces repetitiv, previzibil și, mai ales, obositor. De altfel, specialiștii atrag atenția că unul dintre indicatorii cei mai clari ai „dating burnout-ului” este această schimbare subtilă, dar esențială de perspectivă: momentul în care datingul nu îți mai oferă curiozitate sau entuziasm, ci senzația unei obligații sociale.
„Datingul ar trebui să fie, în mod fundamental, o experiență agreabilă”, explică Ray. „Atunci când observi că entuziasmul dispare, că apare pesimismul sau că mergi la întâlniri fără implicare emoțională reală, este foarte probabil să te confrunți cu o formă de epuizare.”
Impactul avut asupra sănătății mintale
Dating burnout-ul nu înseamnă o simplă oboseală. Este rezultatul unei expuneri prelungite la respingere, incertitudine și interacțiuni fără nicio continuitate - conversații abandonate fără explicații, întâlniri care nu duc nicăieri, compatibilități promise care se evaporă de la o zi la alta. Toate acestea lasă urme, iar specialiștii spun că problema nu este existența dezamăgirilor în sine, ci frecvența cu care se repetă.
Când experiențele frustrante devin regulă și nu excepție, resursele emoționale încep să cedeze treptat. Entuziasmul dispare, răbdarea scade, iar toleranța la incertitudine se erodează pe nesimțite. Datingul nu mai este o experiență socială, ci o sursă de stres. Anxietatea se instalează pe fondul instabilității constante, descurajarea vine din senzația că oricât ai investi nu se întâmplă nimic, iar stima de sine ajunge prinsă, fără să vrei, în ecuația eșecurilor repetate.
În loc să fie tratate ca simple incompatibilități, experiențele negative capătă treptat o semnificație personală: „poate că problema sunt eu, poate că nu sunt suficient/ă, poate că cer prea mult”. Dating burnout-ul nu ne afectează doar dispoziția de zi cu zi, ci și felul în care oamenii ajung să se perceapă pe ei înșiși.
La această presiune se adaugă iluzia opțiunilor nelimitate. Într-un spațiu în care alternativele par infinite, fiecare respingere este resimțită mai acut, iar fiecare interacțiune capătă un caracter precar. Nimic nu pare stabil, nimic nu pare definitiv, iar datingul încetează să mai fie asociat cu speranța și devine, în schimb, sinonim cu consumul emoțional.
Un rol important îl joacă și așteptările avute față de propriul parcurs. Când datingul este tratat ca un obiectiv cu termen-limită - partenerul găsit cât mai repede, etapele atinse într-un ritm prestabilit - fiecare întâlnire nereușită nu mai este o simplă incompatibilitate, ci încă o dovadă că „nimic nu funcționează". Specialiștii avertizează că această combinație între respingeri repetate, incertitudine constantă și presiune autoimpusă poate amplifica anxietatea, scădea motivația și instala o stare persistentă de epuizare emoțională. „Dating burnout-ul” devine astfel mai mult decât o problemă romantică. Devine o problemă de igienă psihică.
Ce poți face dacă te confrunți cu „dating burnout”
În fine, specialiștii subliniază că această stare nu este neobișnuită și nici definitivă. Există câteva lucruri simple care, odată făcute, pot reduce presiunea emoțională.
1. Concentrează-te pe calitate
Un ritm accelerat al întâlnirilor duce rapid la epuizare. „Selectivitatea poate preveni oboseala emoțională", explică Kimberly Moffit. „Mai puține întâlniri, dar mai bine alese, pot face diferența."
2. Privește fiecare întâlnire ca pe o experiență în sine
Nu orice întâlnire trebuie să ducă undeva pentru a fi cu adevărat valoroasă. „Datingul nu înseamnă doar rezultate, ci și proces", spune Carmelia Ray. „Fiecare experiență îți spune ceva util despre tine și despre ce îți dorești."
3. Clarifică-ți ceea ce cauți
Lipsa unei direcții clare amplifică frustrarea. „Este important să știi ce cauți", continuă Moffit. „Altfel, fiecare întâlnire devine o sursă în plus de confuzie".
4. Ia o pauză când simți că ai nevoie
O perioadă de respiro nu înseamnă automat că ai renunțat să ieși la dating. „Este o modalitate de a-ți reface resursele emoționale", completează Ray, „nu un semn că ai abandonat ideea de a fi cu cineva."
Experții în relații atrag atenția că epuizarea temporară nu trebuie confundată cu lipsa șanselor. „Atitudinea cu care mergi la o întâlnire îi influențează puternic cursul", mai spune ea. „Datingul abordat cu pesimism devine, inevitabil, o povară."
Ce arată cercetările
Un studiu de amploare publicat în revista Computers in Human Behavior în 2025, intitulat „Dating Apps and Their Relationship with Body Image, Mental Health and Wellbeing", a analizat 45 de cercetări dedicate impactului aplicațiilor de dating asupra utilizatorilor. Concluzia lor este dificil de ignorat: aplicațiile de dating au efecte negative reale asupra imaginii de sine, sănătății mintale și stării de bine a celor care le folosesc.
Pare că impactul cel mai mare a fost asupra imaginii corporale. Mai precis, peste 86% dintre studiile analizate au raportat o legătură semnificativă între utilizarea aplicațiilor de dating și o percepție mai negativă asupra propriului corp. Expunerea constantă la fotografii atent selectate și standardele de atractivitate promovate pe aceste platforme îi determină pe utilizatori să se compare cu idealuri greu de atins, ceea ce duce la nemulțumire față de propria înfățișare.
Impactul asupra sănătății mintale este la fel de semnificativ. Aproape jumătate dintre studiile incluse în analiză au identificat asocieri între utilizarea aplicațiilor de dating și simptome precum anxietate, depresie și stimă de sine scăzută. Cercetătorii au atras atenția că respingerea - fie că vine sub forma unui număr mic de match-uri, fie a unui mesaj ignorat sau a unui ghosting brusc - are consecințe directe asupra modului în care oamenii se percep pe ei înșiși.
Un alt factor care amplifică efectele negative este arhitectura platformelor în sine. Swipe-ul continuu, fără o interacțiune reală cu celălalt, funcționează similar cu scrollingul pe rețelele sociale - un comportament asociat, în numeroase studii, cu stări de spirit mai proaste și cu un sentiment accentuat de singurătate. Cu alte cuvinte, cu cât petreci mai mult timp în aplicații, fără să inițiezi conversații, cu atât efectul asupra stării tale psihice tinde să fie mai negativ.
Autorii studiului subliniază că aceste efecte nu sunt inevitabile, dar că platformele au responsabilitatea de a-și regândi designul. Reducerea importanței acordate fotografiilor de profil, limitarea comportamentelor compulsive și moderarea mai strictă a discriminării și abuzurilor ar putea atenua o parte din daunele identificate. Până atunci, spun cercetătorii, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de riscurile psihologice pe care le implică folosirea îndelungată a acestor aplicații.
Se încarcă comentariile...
