INTERVIU Ludmila Uliţkaia, scriitoare:  „Am fost daţi afară de la catedra de genetică, pentru că ne ocupam de literatură interzisă“

INTERVIU Ludmila
Uliţkaia, scriitoare:  „Am fost daţi afară de la catedra de genetică, pentru că
ne ocupam de literatură interzisă“

Scriitoarea de origine rusă Ludmila Uliţkaia vorbeşte despre cum a fost trecerea de la genetică la literatură, o trecere iniţial forţată de cadrele impuse de Uniunea Sovietică. Povesteşte, de asemenea, cum vede Rusia de astăzi, aducând totodată şi o explicaţie pentru nostalgia faţă de regimul comunist, respectiv cel sovietic.

FRAGMENT „Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor“, de Mirel Bănică

FRAGMENT „Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia
romilor“, de Mirel Bănică

O culegere de studii din domenii distincte, precum etnografie, imagologie şi antropologie,, cartea lui Mirel Bănică aruncă o nouă lumină asupra permanenţei şi schimbărilor din domeniul religiei şi culturii ale acestei etnii prea puţin cunoscută. „Adevărul” prezintă, în premieră, un fragment din volumul „Bafta, Devla şi Haramul. Studii despre cultura şi religia romilor“, de Mirel Bănică, apărut la Editura Polirom.

„Obiectul” pe care filosofii îl opun, ca termen corelativ, subiectului cunoscător este în general ceva inanimat. Când scriu despre „realitate”, în mintea cititorilor lor se formează imaginea abstractă, extrem de schematică, a unui univers alcătuit din obiecte şi lucruri artificiale, ca şi când omul ar fi nu doar singura fiinţă raţională, ci, pur şi simplu, singura vieţuitoare, ca şi cum, în afara lui, nu ar mai exista nimic însufleţit.

acum 6 zile · comentarii (1)

Undeva, în partea finală a celor mai bine de 740 de pagini ale cărţii „Un continent fracturat- Europa, 1950-2017”, pagini completate de alte vreo 20 de „Bibliografie”, dar şi de o „Listă a ilustraţiilor „şi de un extrem de util „Indice”, autorul ei, istoricul britanic Ian Kershaw, cel căruia aceeaşi editură, „Litera” i-a publicat în colecţia „Kronika” un alt impresionant best-seller- „Drumul spre Iad. Europa, 1918-1948”, ne reaminteşte un lucru.

acum 14 zile · comentarii (4)

Pur şi simplu nu înţelegea de ce destinul şi genetica fuseseră atât de crunt nedrepte cu el. Strâmbătăţile lumii, relele ascunse în proasta ei alcătuire, sofismele, toată gama ticăloşiei umane, întreg spectrul mizeriei omeneşti, toată paleta efluviilor neplăcute ce emanau din pelicula antropică ce prinsese ca o

acum 21 zile · comentarii (3)

„Rinocerii“ lui Eugen Ionesco şi opinia lui Cristi Nedelcu despre Berenger m-au făcut să mă gândesc la universul aberant dintr-o poveste culeasă pe la 1874. Iar aici trebuie sa vă spun că este interesant şi locul de unde a răsărit această poveste, anume, de pe valea Mostiştei (jud Ilfov), o zonă plină de istorie, cu numeroase şantiere arheologice. Pe-aici a fost atestată „Cultura Tei“, de exemplu.

acum 21 zile · comentarii (0)

Livada cehoviană şi viziunea Adrianei Irimescu (Titieni) despre Andreevna - iată un punct de unde încep întrebările despre tradiţie. Bineînţeles, când vine vorba despre moşteniri, te gândeşti imediat că vei fi demn de ele, că vei respecta efortul înaintaşilor. Să nu ne batem joc de istorie, să nu lăsăm să se ruineze cetăţile strămoşilor!

acum 29 zile · comentarii (0)

Bianca Burţa-Cernat l-a ales pe Dolgoruki, personajul din Adolescentul lui Dostoievski, şi, ascultând-o, mi-am dat seama din nou că am mai mare încredere în moştenirea genetică decât în şcoli. Sunt gata să-l las în urmă pe Piaget şi să mă dau iarăşi de partea lui Chomsky.

luna trecuta · comentarii (0)

Aparent, atunci când s-a apucat să scrie cartea „Corp de piatră, Corp de carne –Sculptură şi teatru“, apărută iniţial în limba franceză în anul 2017 la „Éditions Deuxième Epoque“ şi, mai apoi, în limba română, în traducerea Mihaelei Stan, la editura Nemira în colecţia Yorick, asociată cu aceea a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Monique Borie părea să îşi fi asumat o „misiune imposibilă“.

luna trecuta · comentarii (0)

Suntem prinşi în imaginarul celui de-al treilea mileniu, lărgit imens, fizic şi metafizic, de vederea pe care ne-o dau dronele sau microcipurile, jocurile şi filmografia în 3D, cu accelerarea vertiginoasă a percepţiei. Din această intensitate care ne depăşeşte decurge o melancolie a timpurilor pe care Mircea Cărtărescu o captează în peisaje de cuvinte de o stranie frumuseţe.

luna trecuta · comentarii (33)

La Ana Blandiana drumul dinspre frenezia inocenţei către o tranşantă limpezire etică, în numele responsabilităţii asumate, ar putea deveni subiect de studiu. Iniţiala trăire fără graniţe din anii debutului, cu vibraţia libertăţii totale, provoca desigur multă exuberanţă, iar lirismul, intrând în aceeaşi paradigmă, trebuia şi el să se conformeze. De aici dimensiunea dionisiacă şi luminozitatea solară a discursului.

acum 2 luni · comentarii (0)

În lirica noastră de azi Svetlana Cârstean lasă impresia unei forţe greu de controlat, tocmai din cauza felului independent în care se mişcă. Şi asta pentru că nu are datorii faţă de niciuna din multele încropiri de şcoală poetică, atât de zgomotos exhibate de-a lungul ultimelor patru, cinci decenii româneşti.

acum 2 luni · comentarii (1)
Postari Recente