Luisa Ene Beniog despre Anul filmelor de artă, la Muzeul Național de Artă al României
0Am discutat cu Luisa Ene Beniog, specialist în comunicare, despre proiectul Anul filmelor de artă, de la Muzeul Național de Artă al României, o serie de proiecții lunare de filme documentare de artă spectaculoase în Sala Auditorium a muzeului, în perioada martie-decembrie 2024.
Anul filmelor de artă este un parteneriat dintre Muzeul Național de Artă al României și lanțul de cinematografe Happy Cinema, care oferă publicului iubitor de frumos un spațiu alternativ dedicat proiecțiilor de film – sala Auditorium de la MNAR - precum și o experiență culturală și educațională memorabilă. Participanții au ocazia să vizioneze filme documentare despre renumiți pictori din arta plastică internațională. Se creează astfel o punte între lumea cinematografiei și cea a artelor, iar publicul nu doar că se bucură de opere cinematografice remarcabile, dar se și familiarizează mai profund cu universul artei într-un cadru muzeal de înaltă clasă.
Adevărul: Pentru că vorbim despre un proiect dedicat artei, anume Anul filmelor de artă, aș vrea să pornim discuția cu întrebarea: De ce avem nevoie de artă și de filme de artă?
Luisa Ene: Cred că acest citat din cartea „Arta ca terapie”, de Alain de Botton, rezumă foarte bine de ce cred cu tărie că arta joacă un rol crucial în viața noastră:
„Sentimentul sublimului în viețile de zi cu zi este, de obicei, o stare trecătoare, care apare mai mult sau mai puțin întâmplător. Soarele răzbind printre norii grei de ploaie, pe un deal îndepărtat în timp ce scrutezi autostrada ori priveliștea Alpilor bernezi apărută în colțul ochilor plictisiți de programele de divertisement din avion sau luminile petrolierelor brăzdând golful singaporez… Arta poate compensa hazardul oferindu-ne instrumentele generatoare de experințe ajutătoare, la care putem avea acces ori de câte ori simțim nevoia să evadăm din marasmul tristeții.”
Există apetit în România pentru artă? Unele guri spun că în era social media s-a pierdut interesul pentru artă și cultură, în special printre tineri.
Cred că există și întotdeauna va exista apetit pentru artă și inevitabil pentru filme despre artă. Dovadă stau o mulțime de proiecte de artă de succes din România, unde lumea stă la coadă pentru a intra la eveniment... Până la urmă arta are un rol esențial în viața oamenilor: nu este doar un obiect al contemplației, ci este și un mijloc de cunoaștere și înțelegere a propriei vieți. Arta poate fi privită și ca un soi de terapie și cred că oamenii sunt conștienți de asta și mai ales au nevoie de asta în viața lor de zi cu zi. Da, trăim în era social media și suntem distrași de o mulțime de poze cu pisici și clipulețe virale… însă până la urmă rețelele de socializare pot fi și o unealtă de a promova arta și cultura, de a fi la curent cu noutățile și evenimentele din domeniu. La fel ca orice invenție, social media poate fi folosită atât constructiv cât și într-un sens negativ. De aceea e nevoie să „inundăm” rețelele sociale cu lucruri care ne hrănesc spiritul, precum arta. Public există, trebuie doar să avem abilitatea de a ajunge la el.
Iată, proiectul Anul filmelor de artă a debutat cu proiecția filmului despre Tițian, eveniment care a fost sold-out. Iar rețelele de socializare Happy Cinema au fost inundate de mesaje de la oameni care au fost încântați de experiență și care au participat apoi și la următoarele proiecții.
Spune-ne mai multe despre proiectul Anul filmelor de artă.
Anul filmelor de artă este un parteneriat dintre Muzeul Național de Artă al României și lanțul de cinematografe Happy Cinema, care oferă publicului iubitor de frumos un spațiu alternativ dedicat proiecțiilor de film – sala Auditorium de la MNAR - precum și o experiență culturală și educațională memorabilă. Participanții au ocazia să vizioneze filme documentare despre renumiți pictori din arta plastică internațională. Se creează astfel o punte între lumea cinematografiei și cea a artelor, iar publicul nu doar că se bucură de opere cinematografice remarcabile, dar se și familiarizează mai profund cu universul artei într-un cadru muzeal de înaltă clasă.
Când și cum a debutat proiectul ?
Anul filmelor de artă a debutat în luna martie cu proiecția Tițian. Imperiul culorii, un documentar despre viața unui artist inovator, devenit pictorul oficial al Republicii veneţiene. Un un eveniment sold-out, care a încântat publicul de toate vârstele. A fost sala plină și m-am bucurat enorm să văd acolo un public divers, de toate vârstele, de la copii până la seniori.
Ce aduce nou acest proiect?
În primul rând aduce o experiență cu adevărat specială publicului larg: să urmărești un film despre artă, înconjurat de artă, la Muzeul Național de Artă al României, custode al bogăției culturale a țării noastre este un eveniment în sine. Cred că genul acesta de proiect coboară arta de pe piedestal, aducând-o în mijlocul oamenilor, acolo unde îi este de fapt locul. Avem nevoie de astfel de proiecte, care să facă arta accesibilă, să o arate și să o explice pe înțelesul tuturor – cred că dacă ai un context despre povestea artistului vezi cu alți ochi opera sa, înțelegi mai bine ce a vrut să transmită și de ce și rezonezi altfel cu ceea ce vezi.
Cum se împacă cele două domenii culturale distincte: arta și cinematografia?
Sunt două domenii culturale distincte, dar complementare: arta cinematografică și arta vizuală, iar filmul de artă este un produs cultural care ajută înțelegerea operelor de artă – un produs frumos și totodată util. Documentarele pe care publicul le poate vedea în cadrul acestui proiect nu numai că ne încântă și ne provoacă intelectual, dar și deschid calea către dialoguri și reflecții care îmbogățesc experiența noastră umană.
Câte filme de artă vor rula în total și până când se desfășoară proiectul?
În total sunt 11 filme captivante care vor rula lunar, vinerea, la MNAR, începând cu Tițian. The empire of color, Jeff Koons. A Private Portrait care au rulat deja și continuând cu:
· Easter in Art (2023), vineri 26 aprilie 2024, ora 19.00
· Munch. Love, ghosts and lady-vampires (2022), vineri 10 mai 2024, ora 19.00
· Borromini and Bernini. A Challenge for Perfection (2023), vineri 7 iunie 2024, ora 19.00
· Vermeer The Greatest Exhibiton (2023), vineri 19 iulie 2024, ora 19.00
· Exhibition on Screen: Klimt and The Kiss (2023), vineri 9 august, ora 19.00
· Exhibition On Screen: Pissarro: Father of Impressionism (2022), vineri 20 septembrie 2024, ora 19:00
· Exhibition On Screen: The Danish Collector - Delacroix To Gauguin (2021), vineri 4 octombrie 2024, ora 19:00
· Sunflowers. The mystery of Van Gogh’s greatest artworks (2022), vineri 15 noiembrie 2024, ora 19.00
· Exhibition on Screen: Raphael Revealed (2020), vineri 6 decembrie 2024, ora 19.00
Aceste filme de artă pot fi urmărite doar în București, la MNAR?
Pentru că proiectul a debutat atât de bine, iar colegii de la Happy Cinema primeau o mulțime de întrebări de la oameni din afara Bucureștiului care și-ar fi dorit să vadă documentarele însă nu puteau ajunge, proiectul s-a extins și în afara Capitalei. Astfel, filmele de artă Jeff Koons: Portretul unei vieți, Vermeer: Retrospectiva, Munch: Dragoste, fantome și vampiri nobili, Klimt și sărutul și Borromini și Bernini: Provocarea perfecțiunii pot fi urmărite și la cinematografele Happy Cinema din țară, în orașe precum Bacău, Bistrița, Botoșani sau Buzău.
Un detaliu interesant pe care l-ai aflat dintr-un film de artă este….
Din documentarul Tițian. Imperiul culorii, mi-am dat seama cât de mult conta și contează încă networking-ul, iată, chiar și în lumea artei. Știam că Tițian a fost pictorul oficial al Republicii veneţiene și cunoșteam câteva dintre operele sale, însă nu cunoșteam latura sa de antreprenor – cât de abil era în crearea unor legături cu „lumea bună” și în comercializarea operelor sale. Avea până și un agent... Astfel a reușit să câștige simpatia papilor şi împăraţilor cu lucrările sale emblematice, devenind unul dintre artiştii ce simbolizează Renaşterea în sine. Un talent extraordinar şi un antreprenor strălucit, inovator atât în lucrările sale, cât şi în comercializarea acestora, dar şi un artist imens, căutat de cele mai bogate şi faimoase Curţi din Europa. Iată, un astfel de film ne poate servi drept inspirație pentru viața noastră profesională.
Spune-ne mai multe despre filmele care pot fi urmărite în aprilie, respectiv mai, la MNAR.
Pentru că tot se apropie sărbătoarea Paștelui, îndemn publicul să nu rateze următorul documentar, Easter in Art, care va rula vineri 26 aprilie 2024, de la ora 19.00. Este o călătorie captivantă din Europa până la Ierusalim, prin care se examinează modul în care povestea creștină a Paștelui a fost reprezentată artistic, de la începuturile creștinismului până în zilele noastre.
Povestea morții și învierii lui Hristos a dominat cultura occidentală în ultimii 2000 de ani. Este poate cel mai semnificativ eveniment istoric din toate timpurile, așa cum este relatat de Evanghelii, dar, în egală măsură, așa cum este descris de cei mai mari artiști din istorie. De la triumfător la sălbatic, de la eteric la tactil, unele dintre cele mai mari opere de artă ale civilizației occidentale se concentrează pe acest moment esențial. Filmat în galerii din Ierusalim, Statele Unite și din întreaga Europă, filmul prezintă diferitele moduri în care artiștii au descris povestea Paștelui de-a lungul veacurilor și descrie astfel istoria noastră a tuturor.
Apoi urmează Munch. Love, ghosts and lady-vampires, vineri 10 mai de la ora 19.00, film care explorează viața și lucrările celebrului artist norvegian Edvard Munch, ilustrând fascinația sa pentru simbolurile puternice. Cu o abordare inedită, filmul aduce în prim plan povestea complexă a artistului, ilustrând influențele emoționale, fantomele din trecut și relațiile tumultoase. Prin intermediul imaginilor remarcabile și al interviurilor cu experți în artă, filmul oferă o incursiune profundă în universul artistic al lui Edvard Munch și în lumea sa interioară plină de pasiune și mister. Este o călătorie fascinantă în viața și operele unuia dintre cei mai influenți artiști din istoria artei moderne. Societatea modernă are o datorie enormă față de pictorul Edvard Munch, de la Andy Warhol la Ingmar Bergman, de la Marina Abramovic la Jasper Jones. Picturile sale au devenit simboluri, dar și un semn al tragediilor din secolul al XX-lea.
Luisa Ene Beniog este specialist în comunicare freelance și promovează cu entuziasm proiecte din sfera culturii, artei, muzicii și a literaturii. Se ocupă de comunicare pentru edituri precum ap (ACT și Politon), Crime Scene Press și Tritonic, lanțul de cinematografe Happy Cinema, Festivalul Internațional de Teatru Ariel Vâlcea Fest și pentru o sumedenie de artiști talentați. Cititoare avidă, în timpul liber scrie pe blogul personal dedicat culturii luisaene.ro.
Se încarcă comentariile...
