„Dilema veche“ - un sfert de veac de rezistenţă prin cultură

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sever Voinescu, redactor -şef al revistei, a fost amfitrionul serii de la Ateneu FOTOGRAFII: Eduard Enea
Sever Voinescu, redactor -şef al revistei, a fost amfitrionul serii de la Ateneu FOTOGRAFII: Eduard Enea

Numeroase personalităţi, printre care Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Ioana Nicolaie, Lidia Bodea, au fost prezente la aniversarea revistei „Dilema veche“, care a împlinit 25 de ani de existenţă, sărbătoriţi printr-un eveniment de gală ce a avut loc, luni seară, la Ateneul Român.

„Dilema veche îndeamnă tinerii spre performanţă culturală“, acesta a fost mesajul  Galei „Dilema veche“, care a avut loc, luni seară, la Ateneul Român. Cu această ocazie, au fost premiaţi câştigătorii Concursului Naţional de Eseuri deschis elevilor de liceu, organizat de revistă în acest an, şi au debutat pe prima scenă muzicală a ţării tinerii muzicieni Radu Manolescu şi Ecaterina Sălceanu. 

Câştigătorii concursului literar organizat de la Dilema veche sunt:

castigator Dilema veche foto Eduard Enea

Locul I - Costin Ghiban, 19 ani, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“ din Bucureşti

castigator Dilema veche foto Eduard Enea

Locul al II-lea Teodora Silvia Modoi, 18 ani, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ din Cluj-Napoca

Gabriel Cartarescu

Locul al III-lea, Gabriel Cărtărescu, 15 ani, Şcoala Germană „Hermann Oberth“ din Voluntari

Mircea Cartarescu si Ioana Nicolaie

Andrei Pleşu, fondatorul revistei „Dilema veche“, a vorbit, într-un interviu înregistrat la „Adevărul live“, despre importanţa mentoratului în drumul către performanţă culturală şi a sfătuit, înţelept, pe tinerii autori, vorbind despre propriile sale experienţe, să aibă grijă să aibă modele culturale. „E mai uşor când urmezi un model, când ai un reper“, a subliniat filosoful.

Aplauze pentru muzicieni


Programul galei a mai cuprins  o discuţie şi un recital prezentate de pianistul Andrei Vieru. Amfitrionul serii a fost Sever Voinescu, redactor-şef al revistei „Dilema veche“.   Eminentul medievist Alexander Baumgarten a purtat un dialog cu redactorul-şef al „Dilemei vechi“, Sever Voinescu, despre importanţa transmiterii tradiţiei culturale, trimiţând la cazul României centenare.

muzicieni gala Dilema veche
Dilema veche e revista noastră şi faptul că a reuşit să trăiască 25 de ani neîntrerupt în mediul social-economic-cultural românesc e, în sine, o performanţă extraordinară. Ceea ce însă cred că merită subliniat în context este ce înseamnă această aniversare pentru o revistă culturală în mediul cultural românesc, ce înseamnă pentru cultura română de astăzi faptul că o revistă ca Dilema veche junge la un sfert de veac. Este o mare, mare performanţă “, a declarat Sever Voinescu,  redactorul-şef „Dilema veche“.


„Prezenţa lui Radu Manolescu şi a Ecaterinei Sălceanu este pentru noi o mare bucurie şi un argument că facem ceea ce am anunţat că facem, adică susţinem lansajul tinerilor către performanţă intelectuală, culturală, artistică. Amândoi sunt studenţi la conservator, muzicieni cu totul şi cu totul speciali. Ei au cântat într-un program alături de un muzician consacrat, unul dintre acei mari, mari pianişti români, Andrei Vieru“, a subliniat Sever Voinescu.

Gala Dilema veche foto Eduard Enea

„Nimeni nu e ca noi“

„Dilema vech“e (fostă Dilema) este o revistă săptămânală de cultură fondată de Andrei Pleşu, Tita Chiper, Zigu Ornea, Mircea Vasilescu şi Radu Cosaşu în ianuarie 1993, specializată în numere tematice.  Publicaţia are un format original care pune accentul pe eseu, dezbaterea de idei şi publicistica literară.  Revista a fost editată de Fundaţia Culturală Română până la 1 ianuarie 2004 sub numele „Dilema”. Pe 16 ianuarie 2004 a apărut primul număr sub noua denumire, „Dilema Veche”, cu aceeaşi echipă redacţională şi editată în regim privat, după o demisie generală din cauza presiunilor politice. În prezent, revista face parte din trustul „Adevărul Holding“.

Andrei Plesu

„Nu vreau să fac acum un bilanţ definitiv al „experienţei Dilema“  în destul de pestriţa mea biografie. Dar mă simt îndemnat să recapitulez măcar două-trei beneficii „colaterale“ ale acestei experienţe. Pe primul loc este, pentru mine, bucuria şi avantajul de a fi cunoscut – în exerciţiul construcţiei revistei – cîţiva oameni remarcabili. Viaţa mea ar fi fost mai plicticoasă şi mai stearpă sufleteşte fără colaborarea cu Radu Cosaşu, Magdalena Boiangiu, Tita Chiper, Z. Ornea. Nu-i uit, desigur, nici pe ceilalţi, dar vorbesc, deocamdată, de „nucleul tare“ al Dilemei,în jurul căruia am gravitat ca jurnalist începător. S-au aliniat, pe aceeaşi orbită, Elena Ştefoi, Mircea Vasilescu, Dan Stanciu, Alex. Leo Şerban, Ilieş Câmpeanu, Bogdan Ghiu, Simona Sora, Andrei Manolescu, Iaromira Popovici, Matei Martin, Adina Popescu, Cristian Ghinea, Stela Giurgeanu şi alţi cîţiva, din ce în ce mai tineri şi mai bine profilaţi, ca să nu mai vorbesc de numeroşii colaboratori care ne-au flancat, cu fidelitate şi vervă, ani de-a rîndul. A fost şi este o experienţă nutritivă, tonică, răsplătitoare. Am avut şi aventuri (pe drumul de la Augustin Buzura la Mircea Dinescu şi la Adevărul Holding), şi rateuri, şi reuşite, şi momente de instabilitate, dar şi prilejuri de speranţă. Pe scurt, am fost ca toţi ceilalţi, dar ni s-a şi părut, subliminal, că „nimeni nu e ca noi“. Şi am trăit cu toţii miracolul întîlnirii, fără de care nici o ispravă adevărată nu e posibilă“, scria Andrei Pleşu despre revistă, la cea de-a 22-a aniversare.
„E  inevitabilă schimbarea de generaţie, de tonalitate, de orientare. Uneori, mi se pare că ar fi cinstit să rebotezăm revista, să-i spunem Dilema nouă şi să lăsăm noilor veniţi mînă liberă. Tinereţea e, de regulă, mai puţin dilematică… E „revoluţionară“, trendy, „angajată“, provocatoare. Cum altfel? Şi e mai mult decât normal să nu „încremenim în proiect“. Mă gîndesc, fără sentimentalisme deplasate, că se apropie timpul despărţirii, că „fondatorii“ trebuie să asume postura de portrete comemorative, de ornamente pioase, atîrnate pe coridoarele redacţiei, dar absente din fiziologia şi spiritul ei. Mi-aş dori, totuşi, ca Dilema să nu-şi piardă cu totul stilul originar, chipul şi „programul“ începuturilor“, aprecia Andrei Pleşu, în acelaşi text, publicat în 2015, în revista „Dilema veche“.


 

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite