ulpia traiana sarmizegetusa - ultimele știri

Restaurarea amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost avizată de specialiști și s-a făcut sub supraveghere arheologică, însă noua înfățișare a monumentului stârnește controverse. Unii localnici cred că soluția aleasă i-a alterat aspectul inițial.

Restaurările controversate din comunism ale unor ansambluri istorice valorase din România, sunt corectate cu lucrări costisitoare. Mai multe milioane de euro au fost investite pentru redarea „strălucirii” unor castele, cetăți și ansambluri istorice emblematice.

Tribunele metalice, iluminatul nocturn și o scenă de lemn se numără printre schimbările cele mai vizibile pe care le vor găsi turiștii în Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, restaurat în ultimii ani. Investiția a dat naștere unor controverse.

Descoperirile arheologice din Ulpia Traiana Sarmizegetusa arată un fapt mai puțin obișnuit. Orașul ridicat de împăratul Traian după războaiele daco-romane era plin de temple, închinate către numeroase zeități, cele mai stranii fiind dedicate zeilor palmirieni.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost părăsită de trupele romane la sfârșitul secolului al treilea, după aproape două secole în care a fost una dintre cele mai prospere așezări romane de pe teritoriul Daciei. Ruinele sale arată importanța pe care o avea în Antichitate.

Frontierele Daciei romane au fost incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO. De-a lungul celor peste 1.000 de kilometri ai traseului lor s-au păstrat câteva monumente istorice valoroase.

Noile tribune metalice montate recent la Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa i-au dat monumentului clădit de romani o înfățișare cu totul neașteptată

Abandonată în 1978, calea ferată cu cremalieră care traversa Porțile de Fier ale Transilvaniei a fost revitalizată în ultimii doi ani ca traseu turistic, pe Via Transilvanica. Aici s-ar afla antica Tapae – locul unor mari bătălii dintre daci și romani.

O mulțime de localnici din satul Zeicani din Hunedoara îi purtau numele marelui erou medieval. Aici, la Porțile de Fier ale Transilvaniei, s-au dat lupte crâncene în Antichitate și Evul Mediu, însă puține lucruri mai amintesc bogata istorie a ținutului

Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Hunedoara) a fost în ultimele două secole o sursă importantă de vestigii arheologice. Unele monumente prețioase descoperite aici s-au pierdut pentru totdeauna.

Bogată în resurse naturale și cu numeroase atracții turistice și istorice, Țara Hațegului din Hunedoara nu a rezistat fenomenului depopulării. Satele sale pline de vestigii antice și medievale și de monumente istorice sunt căutate de turiști, însă populația lor s-a împuținat

Satul Hățăgel din Hunedoara, aflat între două dintre cele mai valoroase monumente din Țara Hațegului, Ulpia Traiana Sarmziegetusa și Biserica medievală Densuș, a fost împodobit cu monumente de piatră

Regele dac Oroles, un personaj anecdotic din istoria antică a românilor și-ar fi avut cetatea în Țara Hațegului, pe un deal legendar, la poalele căruia au fost descoperite mari comori. Cel puțin așa spun legendele locului

Lucrările de restaurare care cuprind Amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa se apropie de final, dar proiectul are șanse minime de a fi realizat în termenul prevăzut, decembrie 2023. Monumentul antic este dotat cu tribune metalice.

Deși încă nu au fost montate noile tribune metalice la Amfiteatrul din Sarmizegetusa, iar constructorii trebuie să se grăbească cu amenajarea lor, monumentul din capitala romană a Daciei a ajuns de nerecunoscut.

În Hunedoara s-au păstrat rămășițele celor două capitale antice de pe actualul teritoriu al României, însă adesea sunt confundate de români, în special de cei care vizitează situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Cel mai spectaculos drum istoric din România a fost folosit de armatele romane pentru a intra în Dacia. Fostul drum imperial care începe de la Dunăre, traversează Banatul montan și coboară în Țara Hațegului a devenit o șosea modernă care parcurge o mulțime de așezări istorice valoroase

Țara Hațegului din Hunedoara, aflată la răscrucea drumurilor care leagă regiunile istorice Ardeal, Banat și Oltenia este locuită din cele mai vechi timpuri, iar satele sale au păstrat atracții turistice unice în România.

Numeroase gospodării din Țara Hațegului din Hunedoara au păstrat monumente provenite din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, marele oraș antic înființat de împăratul Traian. Călătorii dau de ele la tot pasul.

Amfiteatrul din Sarmizegetusa trece prin mari transformări, la un an de la începerea lucrărilor de restaurare. Au fost alese soluții ingenioase pentru reabilitarea monumentului istoric

Forul lui Traian din Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Hunedoara) va fi restaurat. Este al doilea monument prețios al orașului antic din Țara Hațegului, care va fi restaurat în ultimii ani, după amfiteatrul roman.

Peste 50.000 de oameni vizitează anual ruinele coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din județul Hunedoara. Din acest an, turiștii vor avea un motiv în plus să exploreze așezarea antică din Țara Hațegului.

Pe malul Streiului s-au păstrat ruinele uneia dintre cele trei stațiunii termale cunoscute din vremea dacilor și romanilor. „Lingura romană” de la Călan a rezistat peste 19 secole.

Localnicii din Ulpia Traiana Sarmizegetusa speră ca odată cu refacerea sitului arheologic să poată profita de pe urma potențialului turistic al acestuia. Până atunci, unele afaceri locale au avut de suferit.

Drumurile dacice și romane fac din Hunedoara un județ-unicat al României. Aici s-au păstrat în stare bună rămășițele ale drumurilor antice, construite din materiale rezistente.

Biserica din Densuș a fost atestată din secolul al XIV-lea, însă numeroşi istorici și cărturari au susținut că este mult mai veche. Controverse au stârnit și împrejurările în care a fost zidită și rolul său inițial.

Județul Hunedoara se află într-o situație inedită în istoria sa. Cele mai importante cinci monumente istorice din Hunedoara sunt reabilitate, prin investiții finanțate cu fonduri europene.

În Hunedoara s-au păstrat cele mai multe vestigii dacice și romane, iar unii istorici au ajuns la concluzia că românii din munții Hunedoarei pot fi considerați urmași ai acestor populații antice.

Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aflat în șantier, trece prin transformări uriașe, odată cu lucrările de restaurare și punere în valoare a monumentului, finanțate de Uniunea Europeană.

Lucrările de restaurare a amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost scoase la licitaţie publică. Ele sunt finanţate pe fonduri europene.

Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia va fi restaurat cu ajutorul fondurilor europene. Investiţia se ridică la cinci milioane de euro.

Amfiteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi restaurat cu ajutorul fondurilor europene. Investiţia va schimba înfăţişarea arenei romane.

Galerie foto adevarul.ro: Cum va arăta amfiteatrul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa 

Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, al primului oraş înfiinţat de Traian în Dacia, va fi restaurat doar parţial. Zidurile aşezării încep să se prăbuşească.

Amfiteatrul dein Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reabilitat cu fonduri europene. În prezent se pregăteşte terenul noii investiţii.

Galerie foto adevarul.ro: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, aprilie 2021

Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa este inclus într-un proiect de restaurare, însă procedurile sunt greoaie.

Ştirea descoperirii adevăratei capitale a Daciei a făcut înconjurul lumii, în anii '30. Până atunci, deşi aşezarea antică era cunoscută de mai multe secole, istoricii se îndoiau de importanţa sa.

Marmura va fi folosită intens la restaurarea Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia care va schimba înfăţişarea monumentului se ridică la cinci milioane de euro.

Amfteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reabilitat pe fonduri de la Uniunea Europeană. Contractul de finanţare a fost semnat, iar proiectul prevede lucrări ample.

Un relief de marmură care îl înfăţişează pe zeul Mithras sacrificând taurul este expus în premieră la muzeul din Deva, după mai multe decenii. Artefactul a fost descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără printre cele mai importante situri istorice din România şi printre cele mai vizitate locuri din vestul ţării, însă în ultimele decenii investiţiile în restaurarea monumentelor sale antice au lipsit.

Cele mai ample săpături arheologice derulate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa au început în secolul al XIX-lea şi au avut ca rezultat un şir lung de descoperiri valoroase.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa a depăşit recordul la numărul de turişti în 2018. Şi Sarmizegetusa Regia a înregistrat un număr important de turişti, în ciuda problemelor cauzate de furtunile din vara acestui an.

Proiectul de cinci milioane de euro, de reabilitare a Amfiteatrului roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a fost declarat eligibil de Agenţia de Dezvoltare Regională Vest.

Zeci de mii de turişti vizitează anual ruinele metropolei antice întemeiate de Traian, dar mulţi dintre oaspeţii ei ajung aici din greşeală.

Ruinele aşezării Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul oraş roman întemeiat de împăratul Traian, după războaiele daco-romane, au primit de la începutul anului aproape 90.000 de turişti, cu peste 20.000 mai mulţi decât în întreaga perioadă a anului trec...

Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a numărat printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Hunedoara. Numărul celor care s-au plimbat printre ruinele capitalei antice  a crescut faţă de anii trecuţi.

Ruinele şi câteva mărurii istorice mai amintesc despre cele mai înfloritoare oraşe antice de pe teritoriul României.

Amfiteatrul roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia şi-ar putea schimba înfăţişarea, dacă proiectul de restaurare depus la ADR Vest va fi realizat.

fără imagine Amfiteatrul antic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Consiliul Judeţean Hunedoara plănuieşte restaurarea sa pe fonduri de la UE. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Aproape patru milioane de euro vor fi investiţi, potrivit unui proiect demarat de autorităţile din Hunedoara, pentru restaurarea amfiteatrului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Lucrările vor schimba cu totul înfăţişarea monumentului.

Marele amfiteatru de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu fusese scos la iveală în întreaga splendoare a sa, iar ruinele palatelor oraşului antic erau folosite ca materiale de construcţii pentru gospodăriile localnicilor. Astfel se prezenta aşezarea în ...

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situl oraşului antic înfiinţat de împăratul Traian după invazia romanilor în Dacia, a devenit la sfârşit de săptămână locul unui festival dedicat istoriei, care marchează totodată împlinirea a 1.900 de ani de la moartea î...

Investiţiile în reabilitarea sitului fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost blocate în ultimii ani, în schimb în jurul ruinelor vechii cetăţi localnicii au dezvoltat afaceri prospere, folosindu-se de brandul istoric.

fără imagine Ulpia Traiana Sarmizegetusa. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Vestea descoperirii unor tezaure preţioase de aur, ascunse sub ruinele unei aşezări misterioase din munţi a condus în secolul al XIX-lea la descoperirea templelor Sarmizegetusei Regia. Timp de peste patru secole, localnicii credeau că rămăşiţele actu...

Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, ...

Un relief din marmură reprezentându-l pe zeul Silvanus, veche divinitate romană protectoare a pădurilor şi câmpurilor, poate fi văzut la muzeul din Deva. Artefactul a fost descoperit în 1976, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

De aproape trei decenii, Gică Băeştean a participat la săpăturile arheologice desfăşurate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în acest timp a arheologul a publicat numeroase studii despre situl fostului oraş înfiinţat de împăratul Traian, după războa...