Marmura va fi folosită intens la restaurarea Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia care va schimba înfăţişarea monumentului se ridică la cinci milioane de euro.
Amfteatrul antic din Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reabilitat pe fonduri de la Uniunea Europeană. Contractul de finanţare a fost semnat, iar proiectul prevede lucrări ample.
Un relief de marmură care îl înfăţişează pe zeul Mithras sacrificând taurul este expus în premieră la muzeul din Deva, după mai multe decenii. Artefactul a fost descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa se numără printre cele mai importante situri istorice din România şi printre cele mai vizitate locuri din vestul ţării, însă în ultimele decenii investiţiile în restaurarea monumentelor sale antice au lipsit.
Cele mai ample săpături arheologice derulate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa au început în secolul al XIX-lea şi au avut ca rezultat un şir lung de descoperiri valoroase.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a depăşit recordul la numărul de turişti în 2018. Şi Sarmizegetusa Regia a înregistrat un număr important de turişti, în ciuda problemelor cauzate de furtunile din vara acestui an.
Proiectul de cinci milioane de euro, de reabilitare a Amfiteatrului roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a fost declarat eligibil de Agenţia de Dezvoltare Regională Vest.
Zeci de mii de turişti vizitează anual ruinele metropolei antice întemeiate de Traian, dar mulţi dintre oaspeţii ei ajung aici din greşeală.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa s-a numărat printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Hunedoara. Numărul celor care s-au plimbat printre ruinele capitalei antice a crescut faţă de anii trecuţi.
Ruinele şi câteva mărurii istorice mai amintesc despre cele mai înfloritoare oraşe antice de pe teritoriul României.
Amfiteatrul roman din Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia şi-ar putea schimba înfăţişarea, dacă proiectul de restaurare depus la ADR Vest va fi realizat.
Aproape patru milioane de euro vor fi investiţi, potrivit unui proiect demarat de autorităţile din Hunedoara, pentru restaurarea amfiteatrului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Lucrările vor schimba cu totul înfăţişarea monumentului.
Marele amfiteatru de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa nu fusese scos la iveală în întreaga splendoare a sa, iar ruinele palatelor oraşului antic erau folosite ca materiale de construcţii pentru gospodăriile localnicilor. Astfel se prezenta aşezarea în urmă cu 135 de ani, conform mărturiilor istoricului George Bariţiu.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situl oraşului antic înfiinţat de împăratul Traian după invazia romanilor în Dacia, a devenit la sfârşit de săptămână locul unui festival dedicat istoriei, care marchează totodată împlinirea a 1.900 de ani de la moartea împăratului roman.
Investiţiile în reabilitarea sitului fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost blocate în ultimii ani, în schimb în jurul ruinelor vechii cetăţi localnicii au dezvoltat afaceri prospere, folosindu-se de brandul istoric.
Vestea descoperirii unor tezaure preţioase de aur, ascunse sub ruinele unei aşezări misterioase din munţi a condus în secolul al XIX-lea la descoperirea templelor Sarmizegetusei Regia. Timp de peste patru secole, localnicii credeau că rămăşiţele actualei Ulpia Traiana Sarmizegetusa reprezentau fosta capitală a Daciei, distrusă de romani.
Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte, iar biserica din Densuş a scăpat cu greu de la distrugere.
Un relief din marmură reprezentându-l pe zeul Silvanus, veche divinitate romană protectoare a pădurilor şi câmpurilor, poate fi văzut la muzeul din Deva. Artefactul a fost descoperit în 1976, la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
De aproape trei decenii, Gică Băeştean a participat la săpăturile arheologice desfăşurate în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, iar în acest timp a arheologul a publicat numeroase studii despre situl fostului oraş înfiinţat de împăratul Traian, după războaiiele daco – romane. Unele dintre lucrările sale au stârnit controverse, Gică Băeştean susţinând că,romanii s-au impus în Dacia mult mai târziu decât în 106.
Agenţia de Dezvoltare Regională Vest a publicat un raport privind situaţia proiectelor depuse până la 13 ianuarie pentru a obţine finanţare de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020. Printre proiectele respinse se numără cel de reabilitare a Amfiteatrului şi Forului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Turiştii care vizitează în aceste zile ruinele fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa sunt întâmpinaţi într-o atmosferă de poveste, chiar dacă zăpezile au ascuns cea mare parte a monumentelor din sit.
La începutul anilor 1990, ruinele aşezărilor antice din Hunedoara au devenit locuri ideale pentru vânătorii de comori din Occident. Un ziar american publica povestea unuia dintre americanii care au plătit sume importante pentru a participa la o expediţie cu un grup de detectorişti, în fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Consiliul Judeţean Hunedoara a aprobat proiectul de conservare şi restaurare a Amfiteatrului şi Forului din situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Investiţia, pentru care va fi solicitată finanţare prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, a fost estimată la peste 21.000.000 de lei.
Parcarea de la intrarea în Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regia va fi transformată într-un spaţiu modern, iar accesul în situl antic va fi realizat printr-o poartă monumentală, pe care autorităţile judeţene şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane plănuiesc să o construiască. Proiectul a demarat, iar în prezent au loc lucrări de cercetare arheologică în zonă.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa devine în weekend o destinaţie atractivă pentru pasionaţii de istorie antică. În fosta capitală a Daciei Romane va avea loc prima ediţie a Festivalului Roman.
Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.
Aproape cinci milioane de euro sunt necesari pentru restaurarea Forului şi a Amfiteatrului din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, potrivit unui proiect pe care Consiliul Judeţean Hunedoara îl va depune pentru a primi finanţare, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 - 2020.
Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.
Florin Delinescu, Ioan Varga, Viorel Hârşan şi Gheorghe Gătăianţu sunt chemaţi, miercuri, în faţa instanţei Curţii de Apel Alba Iulia, unde sunt judecaţi pentru braconaj arheologic şi spălare de bani. Instanţa va da o soluţie definitivă, după ce iniţial cei patru au fost condamnaţi de Tribunalul Hunedoara.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost reconstituită în anul 1906, pentru prima dată, de omul de ştiinţă Teohari Antonescu. Arheologul, documentat din scenele de pe Columna lui Traian şi de izvoarele istorice, a creat împreună cu studenţii săi o machetă din gips pentru a arăta importanţa oraşului antic, despre care susţinea că a existat înaintea războaielor daco-romane.
Cum a fost persecutat de comunişti veteranul Mircea Caragea, martorul scufundării cuirasatului „Moskva“ şi care a participat la „Operaţiunea 60.000“
Ponta: Îi înlocuim pe baronii PSD cu baronii PNL. E un blat între ei
EXCLUSIV De ce le-a desenat Dincă pe Luiza şi Alexandra fără urechi. Toate explicaţiile procurorilor din rechizitoriu FOTO
Cât timp mai pot fi folosite buletinele actuale pentru călătorii în UE. Buletinele cu cip vor ţine loc şi de card de sănătate
VIDEO Cerere-şoc a lui Dincă la Tribunalul Olt: vrea arest la domiciliu. Complicele său preferă în continuare arestul
Cârdăşie între baronii PSD, PNL şi UDMR. Pentru şefii de judeţ, Guvernul nu schimbă sistemul electoral
VIDEO Record la alegerile PSD Olt: Noii şefi, aleşi în mai puţin de 10 minute. Paul Stănescu a renunţat după 10 ani
Maşinile sub Euro 4, interzise la înmatriculare în România? Ce prevede proiectul de lege
Cauza morţii Cristinei Ţopescu: ce problemă cardiacă ar fi provocat decesul jurnalistei
Moise Guran intră în politică. Pentru ce partid renunţă la presă cunoscutul jurnalist. „Îmi asum un rol politic“