Video „Dacii maneliști”, asalt la Sarmizegetusa romană. Nicolae Guță, la petrecerea controversată dinaintea alegerilor
0Un afacerist organizează o petrecere controversată la porțile Sarmizegetusei romane, unde Nicolae Guță este invitat să le cânte „dacilor”. Autoritățile consideră evenimentul unul cu tentă electorală și acuză folosirea sitului arheologic în scop politic.
În ultimele campanii electorale, dacii au fost transformați în instrument de mobilizare electorală.
Un eveniment recent, anunțat sub titlul „Noi, dacii”, cu participarea lui Nicolae Guță, a stârnit controverse după ce organizatorii au declarat că acesta va avea loc la Ulpia Traiana Sarmizegetusa – un sit arheologic de importanță națională.
Aflată în apropiere de Hațeg și de Porțile de Fier ale Transilvaniei (trecătoarea istorică dintre Ardeal și Banat), Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost primul oraș roman clădit de împăratul Traian, după războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea.
Așezarea antică păstrează ruine de epocă valoroase, monumente și inscripții romane, care arată că dacii nu au locuit între zidurile ei, cel puțin la începutul existenței sale. Mulți români însă o confundă adesea cu Sarmizegetusa Regia, capitala dacilor din Munții Orăștiei, aflată la aproximativ 50 de kilometri, tot în județul Hunedoara.
„Dacii”, chemați la petrecerea electorală din orașul roman
Sarmizegetusa Romană a ajuns din nou în centrul unor controverse, fiind anunțată ca loc de desfășurare a unei petreceri în aer liber cu titlul „Noi, dacii”, unde invitat special va fi manelistul Nicolae Guță. Evenimentul, programat pentru 15 mai, este organizat de Ion Stepanescu, un om de afaceri din Caraș-Severin și susținător înfocat al AUR, în parcarea restaurantului pe care îl deține în imediata vecinătate a monumentelor antice. Inițial, acesta a lăsat să se înțeleagă că artiștii de folclor și manele vor urca pe scenă în incinta fostei capitale a Daciei romane.
Întrebat de ce a ales să organizeze petrecerea în apropierea sitului arheologic, Ion Stepanescu a declarat că este un gest simbolic, de frondă față de romani.
„Toată lumea la Sarmizegetusa Ulpia Traiana! Au început să coboare DACII de pe columna din Roma. Am ales Sarmizegetusa Ulpia Traiana pentru că nu au reușit să ne colonizeze. Tocmai acum, când au crezut că ne-au pus cruce, s-a schimbat poziția… Totul a fost bine calculat. La Sarmizegetusa Regia este loc sacru, loc de rugăciune, nu de festivaluri”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Într-un alt mesaj legat de eveniment, acesta adaugă: „Noi suntem daci. Noi suntem rădăcina care nu putrezește. Noi suntem lumina din munții Carpați.”
Ion Stepanescu, afaceristul implicat în organizarea evenimentului, prin intermediul fundației sale, a precizat că petrecerea „dacică” va include momente de reculegere, proiecții istorice, dansuri tradiționale, focuri ritualice și omagii aduse celor care au ținut vie „flacăra dacică”.
Inițial, potrivit unor informații, acesta ar fi dorit ca petrecerea cu manele să aibă loc în amfiteatrul roman restaurat, aflat în incinta sitului istoric. Propunerea a fost însă respinsă. Arena antică se află încă în șantier, iar recepția lucrărilor este programată pentru luna iunie. Oricum, Sarmizegetusa Ulpia Traiana nu găzduiește astfel de evenimente, dau asigurări reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara.
Instituția a fost nevoită să vină cu precizări clare în privința locului de desfășurare a „petrecerii dacice”, la care, potrivit organizatorilor, sunt așteptați cel puțin 2.000 de participanți.
„Sarmizegetusa Ulpia Traiana nu găzduiește evenimente private! Consiliul Județean Hunedoara se delimitează public și categoric de evenimentul promovat în spațiul public pentru data de 15 mai 2025, ”spectacol grandios în memoria strămoșilor daci”, organizat de persoane și entități private, care nu are nicio legătură cu administrația județeană. Subliniem cu fermitate că situl arheologic Sarmizegetusa Ulpia Traiana NU este locul de desfășurare al acestui eveniment”, a transmis Consiliul Județean Hunedoara.
Cele două Sarmizegetusa, confundate de turiști
Reprezentanții instituției condamnă ferm folosirea numelui sitului arheologic (video) într-un context comercial, ideologic sau politic.
„Este complet inacceptabil ca un simbol național al patrimoniului românesc să fie instrumentalizat în mesaje cu caracter politic, mai ales în contextul actual. Sarmizegetusa Ulpia Traiana este un loc al valorii istorice și științifice, nu un decor pentru spectacole private și nu un pretext pentru promovarea unor agende personale”, au adăugat aceștia.
Unii arheologi din Hunedoara atrag atenția că „petrecerea dacică cu manele”, organizată în apropierea sitului arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, afectează din nou imaginea unui loc care a mai stârnit controverse și în urma lucrărilor de restaurare a amfiteatrului roman, intens criticate de specialiști.
În 2024, față de 2023, numărul turiștilor care au vizitat situl a scăzut, ajungând la aproximativ 35.000 de vizitatori, semnificativ mai puțini decât în anii anteriori. Pe lângă confuzia frecventă între Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia – fosta capitală a dacilor din Munții Orăștiei –, vizitatorii au acum un nou motiv de derută.
„Unii turiști văd din drum arena romană restaurată și cred că acolo este vreun stadion”, spune, în glumă, un localnic.
„Moștenirea dacică”, folosită în scop electoral
Apelurile la „moștenirea dacică” au fost folosite adesea în campaniile electorale ca pretext de a-i mobiliza pe românii atrași de teoriile senzaționaliste despre antici. Constantin Mudava, candidatul excentric la alegerile prezidențiale din 1996, se prezenta ca un demn urmaș al direct al dacilor și chiar al atlanților.
„Mudava îmi repeta de multe ori că ego-ul său vine din Atlantida, lumea aceea minunată care descoperise forţa atomului dezvăluit, dar şi a forţelor binelui şi răului încifrate în emisii de câmp uman. Eu cred mai degrabă că filiaţia sa genetică ar putea coborî din trunchiul unor dotaţi strămoşi daci, care ştiau aşa de bine să tămăduiască, să se bucure din plin şi să treacă prin viată eliberaţi de spaima morţii”, era descris politicianul terapeut într-un reportaj.
Gheorghe Funar s-a folosit și el intens de teoriile senzaționaliste despre daci pentru a-și atrage publicul.
„Europenii şi alţii de pe alte continente recunosc faptul că Bunul Dumnezeu a lăsat primii oameni pe planeta Pământ în spaţiul dacic. Aici a existat cea mai veche civilizaţie de pe planeta Pământ cu cel puţin 10.000 de ani înainte de Hristos. Din spaţiul dacic au plecat şi au populat toate celelalte spaţii ale planetei. Practic, toţi pământenii îi au ca strămoşi pe daci. Acesta este adevărul istoric", le transmitea fostul primar al orașului Cluj-Napoca, românilor.
Într-un alt articol, Funar afirma că dacii au construit Sfinxul și piramidele din Egipt, dar și piramidele incașe. Și politicianul Călin Georgescu a încercat să îi seducă pe români cu teoriile bizare despre daci, respinse de oamenii de știință.
„Danemarca se numea Dacia”, afirma politicianul Călin Georgescu, contrazis de oamenii de știință.
Se încarcă comentariile...
