Video Cele mai fermecătoare sate din Țara Hațegului. Trei regiuni istorice ale României sunt legate de acest ținut VIDEO
0Țara Hațegului din Hunedoara, aflată la răscrucea drumurilor care leagă regiunile istorice Ardeal, Banat și Oltenia este locuită din cele mai vechi timpuri, iar satele sale au păstrat atracții turistice unice în România.
Țara Hațegului a fost locuită din cele mai vechi timpuri, iar în Antichitate a fost unul dintre cele mai râvnite teritorii ale Daciei, de către romani. Aici, în ținutul mărginit de munții Retezat, Șureanu, Parâng și Poiana Ruscă a fost nucleul provinciei romane numită și „Dacia Felix”, Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Colonia din Țara Hațegului înființată de împăratul Traian, după războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea, a fost dăruită veteranilor din armata romană care au luptat pentru cucerirea teritoriilor din Dacia.
Terenurile sale fertile și privilegiile locuitorilor orașului antic au fost menite să îi motiveze pe romani să rămână în acest ținut și să îl apere în continuare în fața dacilor lberi și a triburilor care au continuat luptele.
Primele așezări din Țara Hațegului sunt atestate documentar din Evul Mediu, fiind locuite de români și conduse de familiile cneziale stabilite în aceste ținuturi. Bisericile și castelele vechi au fost clădite pe ruinele unor moșii romane (villa rustica) sau din materiale adunate dintre ruinele fostului mare oraș antic colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Orașul Hațeg (9.000 de locuitori) din Hunedoara, aflat la răscrucea drumurilor care leagă Ardealul, Banatul și Oltenia, este cea mai importantă localitate din Țara Hațegului, însă câteva sate din Țara Hațegului sunt aproape la fel de ofertante în atracții turistice.
Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea
Aflat în vecinătatea orașului Hațeg și traversat de șoseaua Hațeg – Petroșani (DN 66) satul Sântamaria Orlea din Hunedoara a păstrat cel mai cunoscut castel construit de familia nobiliară Kendeffy.
Castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea a fost ridicat în secolul al XVIII-lea și a fost locuit de mai multe generații din familia nobiliară Kendeffy. Reședința luxoasă a găzduit de-a lungul timpului mai multe personalități, invitați la vânătorile din Retezat. Printre ei s-a numărat și prințul Rudolf din familia imperială a Austro-Ungariei, venit în 1882 în Țara Hațegului, pentru a porni într-o expediție în munți.
Peste drum de castelul Kendeffy din Sântamaria Orlea, turiștii găsesc una dintre cele mai vechi biserici din România (video). Picturile care împodobesc pereții bisericii de piatră din sat, realizate în stil bizantin, datează de la începutul anilor 1300 şi sunt și ele cele mai vechi din ţară, potrivit specialiştilor.
Cetatea Colț din Râu de Mori
Două dintre cele mai populare rute care urcă în Munții Retezat traversează satul Râu de Mori din Hunedoara, aflată la 15 kilometri de Hațeg, la poalele Retezatului.
Una dintre șosele urcă pe valea Râului Mare spre Lacul Gura Apelor, marele proiect hidroenergetic din Retezat, la care au muncit peste 4.000 de români, în anii ’70 și ’80.
Barajul Gura Apelor (video), înalt de aproape 170 de metri, din anrocamente, grohotiş, argilă, granit, roci stâncoase, este unul dintre cele mai mari din Europa, iar lacul său de acumulare se întinde pe aproape 420 de hectare și are o adâncime maximă de peste 160 de metri.
A doua șosea care care leagă satul Râu de Mori din Hunedoara de înălțimile Retezatului urcă pe valea Râușorului, spre zona turistică Râușor din Retezat, locul de unde pornesc mai multe trasee spre lacurile glaciare și spre vârfurile de peste 2.000 de metri ale masivului.
La marginea satului, pe o stâncă, se înalță castelul medieval Colț (video), aflat în ruină, după mai mult de șase secole de la clădirea lui. Peste drum, biserica medievală Colț este la fel de veche, dar a fost restaurată în anii ’90.
Drumul spre Fundătura Ponorului trece prin Pui
Satul Pui din Hunedoara se află pe valea Streiului, la circa 20 de kilometri de Hațeg și este traversat de șoseaua Hațeg – Petroșani (DN 66). De-o parte a așezării se înalță Munții Retezat, iar drumul forestier care urcă din Pui, pe valea râului Bărbat, îi duce pe călători spre ținutul Porților închise din Retezat, în apropierea căruia se află lacul Tăul Țapului.
De cealaltă parte, satul Pui din Hunedoara este mărginit de Munții Șureanu, care înfățișează călătorilor, pe traseul unor drumuri de munte anevoioase, câteva dintre cele mai spectaculoase locuri din România: marile peșteri din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina și fundăturile Ponorului (video) și Ponorici.
„Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost identificate 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometri întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri. Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (Palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stâncă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi mărimea depresiunii carstice”, informează Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.
Atracțiile satelor din Țara Hațegului
În satul Sarmizegetusa, aflat la circa 15 kilometri de Hațeg, la poalele munților Țarcu, se află ruinele palatelor, piețelor și amfiteatrului fostului oraș antic întemeiat de împăratul Traian, la începutul secolului al doilea.
În satul Densuș, aflat la circa 15 kilometri de Hațeg, spre Munții Poiana Ruscă, biserica medievală din secolul al XIII-lea a fost clădită din ruinele monumentelor aduse din Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Satul Sălașu de Sus, aflat și el la 15 kilometri de Hațeg, este traversat de cel mai popular traseu turistic din Munții Retezat, care urcă pe valea râului Pietrele (Nucșoara), pe lângă Cascada Lolaia, spre înălțimile masivului.
Satul Silvașul de Sus, aflat la circa 15 kilometri de Hațeg, este și el atractiv pentru turiști. Aici se află Mănăstirea Prislop și mormântul duhovnicului Arsenie Boca, locl de pelerinaj pentru mii de români.
Se încarcă comentariile...
