pib - ultimele știri
Deficitul bugetar a urcat la 2,06% din Produsul Intern Brut după primele trei luni din acest an, soldul negativ cifrându-se la 35,88 miliarde de lei.
Creşterea economiei americane a încetinit până la 1,6% în ritm anual în primul trimestru din 2024, comparativ cu un avans de 3,4% înregistrat în ultimele trei luni ale anului trecut.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor din Polonia și România s-a dublat în ultimele două decenii, arată o analiză Erste Group Research.
O nouă analiză relevă faptul că există disparități uriașe între țările europene în ceea ce privește ponderea veniturilor salariale în PIB.
China a raportat o creștere economică mai rapidă decât se aștepta în primul trimestru - împreună cu unele cifre care sugerează că lucrurile se vor înrăutăți în restul anului.
Contribuţia totală a turismului la economia Greciei în 2023 este estimată între 62,8 şi 75,6 miliarde de euro sau 28,5% - 34,3% din PIB, conform unui studiu al Confederaţiei Turistice Elene.
Comisia Europeană are estimări pentru 2024 ce duc deficitul României la peste 6,5% din PIB, în timp ce Consiliul Fiscal consideră că acesta va fi în jur de 6,4% din PIB.
Italia nu se aşteaptă ca datoria sa să depăşească 140% din PIB anul acesta, în pofida cheltuielilor peste estimări cu subvenţiile acordate pentru renovarea locuinţelor.
Conform previziunilor Comisiei Europene, economia Poloniei va crește anul acesta de aproape de două ori mai repede decât media UE.
Deficitul bugetar a urcat la 28,99 miliarde de lei după primele două luni ale anului, reprezentând 1,67% din PIB, în creştere de 1,7 ori comparativ cu un sold negativ de 17,04 miliarde lei.
Economia germană stagnează de mai bine de doi ani și practic traversează cea mai slabă perioadă economică din ultimii 15 ani, fapt ce va afecta și România.
Deficitul în România ar putea urca anul acesta la 7% din PIB, iar, noi, la Comisia Europeană suntem foarte îngrijoraţi de situaţia fiscală din România, a declarat, miercuri, Declan Costello.
Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în decembrie 2023, la 782,166 miliarde lei, faţă de 769,907 miliarde de lei în luna precedentă.
Un cunoscut economist susține că statul român dă cu piciorul unor sume colosale, deși ar avea atuurile necesare să se dezvolte rapid. Asta în timp ce România e a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană
Economia Bulgariei a înregistrat anul trecut o creştere modestă, de 1,8%, o încetinire semnificativă faţă de avansul de 3,9% din 2022, transmite Novinite.
PIB-ul Zonei euro şi UE a stagnat, în ultimul trimestru din 2023, comparativ cu precedentul, însă România se numără printre ţările cu cea mai puternică contracţie a economiei, potrivit Eurostat.
România ar putea înregistra anul acesta o creştere economică de 3%, dar riscăm să ajungem cu deficitul bugetar, dacă nu suntem atenţi, către 7%, a declarat, joi, Daniel Dăianu.
Turcia, o economie de 1.100 miliarde de dolari, a crescut mai rapid decât se estima, evitând o contracţie în trimestrele în care Banca Centrală a majorat semnificativ dobânzile.
Deficitul bugetului consolidat a fost de 0,45% din PIB în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu 0,25% din PIB în prima lună a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.
Principalele riscuri care pot afecta economia în următorii doi ani sunt eventuale conflicte armate între state, dezinformarea și atacurile cibernetice, potrivit CFA România.
Consumul gospodăriilor populaţiei va redeveni probabil în 2024 principalul determinant al avansului PIB şi îşi va consolida apoi aportul majoritar, pe fondul creşterilor substanţiale de salarii.
România ar putea avea nevoie de încă 7 ani pentru a-și reduce deficitul bugetar până la ținta stabilită de normele Uniunii Europene, susține Marcel Boloș.
România a lansat prima sa emisiune de obligaţiuni verzi, o măsură care era aşteptată de mult şi vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creştere pentru obligaţiunile verzi.
O analiză a celor mai bogate țări din lume arată că standardele de viață sunt ridicate în țările cu monede puternice, chiar dacă prețurile sunt mai mari ca urmare a productivității mai mari a muncii.
Datoria administraţiei publice a crescut, în noiembrie 2023, la 769,907 miliarde lei, faţă de 753,009 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor.
În ce 17 ani de când România a aderat la Uniunea Europeană, salariul minim brut a crescut de peste opt ori, de la 390 de lei, la 3.300 lei în prezent.
Președintele Serbiei a mai menționat că salariul mediu în țară ar putea crește la 1.800 euro până în decembrie 2027.
Economia românească a înregistrat în 2023 un avans de 1,8%, cu 0,8% mai puţin decât se estima anterior, conform raportului recent „Perspectivele Economice Globale”, publicat de Banca Mondială.
Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 4,64% din PIB după primele 11 luni ale anului în curs, respectiv la 73,55 miliarde de lei.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024.
Potrivit noilor previziuni pe termen lung, Marea Britanie va fi cea mai performantă economie majoră a Europei în următorii 15 ani, reducând decalajul față de Germania.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2022 - date semidefinitive - a fost de 1.401,345 miliarde de lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 4,1% faţă de anul 2021.
Economia României a încetinit în partea a doua a acestui an iar creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 14 decembrie, că bugetul de stat pe 2024 care va fi adoptat de către Guvern va fi axat pe investiţii, valoarea acestora ridicându-se la circa 7% din PIB.
Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 120,1 miliarde lei, reprezentând 6,9% din PIB, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2024.
În al treilea trimestru al anului 2023, bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 19,24 miliarde lei, cu 3,15 miliarde lei sub nivelul prognozat pentru perioada analizată.
Deficitul bugetar al Rusiei va fi de aproximativ 1% din PIB în 2023, a anunţat miercuri ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, marcând cea mai recentă îmbunătăţire a situaţiei fiscale a Moscovei.
în ciuda creșterii economice în ultimele decenii, economia românească prezintă o serie de caracteristici structurale care vor avea un impact semnificativ în contextul tranzițiilor digitale și verzi.
Indicatorul ce măsoară gradul de îndatorare la nivel global a crescut în cel de-al treilea trimestru din 2023, la nivelul record de 307.400 miliarde de dolari, iar raportul datorie/PIB în statele emergente a atins un maxim istoric, se arată într-un raport al Institutului Internațional pentru Finanțe
Agenția Moody’s, a treia mare instituție financiară națională, a refăcut analizele pentru datoriile pe termen lung și pe termen scurt ale țărilor. Indicatorii au arătat că România are o economie robustă, cu posibilitate de creștere.
Încetinirea creşterii economice în România va dura mai mult decât se anticipa, inflaţia este încă în scădere, însă luna ianuarie 2024 va aduce o inversare temporară a tendinţei dezinflaţiei.
Cabinetul condus de Marcel Ciolacu este pe cale să ajungă la o premieră a guvernării în ultimii 30 ani, evitând rectificarea bugetară. În timp ce ministrul Finanțelor dă asigurări că strategia este menită să controleze cheltuielile, specialiștii avertizează asupra unui rezultat opus.
Fostul premier Nicolae Ciucă a atras atenția în cadrul unei intervenții pentru TVR2 că este nevoie în continuare de stabilitate politică, în contextul anului electoral 2024, arătând că perspectivele economice ale statului vor permite depășirea Poloniei ca PIB în 2025.
Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că deficitul bugetar al țării ar putea crește în acest an până la 5,7% din PIB, ca urmare a implementării unor noi măsuri fiscale și bugetare. Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru aceste măsuri.
România a ajuns la un procent consolidat de 3,17% din PIB, generat din vânzările online de bunuri și servicii. La acest capitol, țara noastră se află pe locul trei în Europa Centrală și de Est.
Economia României continuă să performeze în acelaşi ritm de până acum - o confirmă instituţii internaţionale de evaluare macroeconomică, spune preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, liderul liberalilor.
Guvernul Italiei a anunțat faptul că are de gând să pună la vânzare active care să aducă la bugetul de stat cel puțin 1% din PIB, echivalentul a 21 de miliarde de euro.
Guvernele din zona euro au comunicat faptul că încearcă să își consolideze economia în decursul anului viitor, însă înăsprirea politicii fiscale poate duce la nemulțumirea majoritatea alegătorilor.
Potrivit unui nou studiu demarat de Banca Națională a Elveției, cele mai grave efecte ale războiului din Ucraina ar urma să apară în anii următori.
PIB a crescut cu 0,9% în trimestrul II al anului în curs, comparativ cu primele trei luni, iar în primul semestru s-a majorat cu 1,7% pe seria brută, raportat la perioada similară din 2022.
Potrivit unui sondaj, realizat de Bloomberg News, deficitul bugetar al Ungariei va depăși ținta stabilită de Guvern în acest an, ca urmare a declinului economic care creează dificultăți în implementarea politicii fiscale.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a vorbit miercuri despre cerințele românilor privind calitatea serviciilor, ale căror costuri adunate ar depăși 40-50% din PIB, dar și despre măsurile fiscale
Germania nu mai este cea mai puternică economie a Europei, ci mai degrabă punctul slab al zonei euro, arată analiștii consultați de Bloomberg.
Datoria publică a României a ajuns la 50,1% din PIB în luna mai, respectiv 731,2 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finanțelor.
BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco au investit până acum în România circa 1,8 miliarde de euro și virează anual la buget aproximativ 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA și alte taxe și impozite.
Economia ucraineană se redresează într-un ritm mai rapid decât se previziona. Ce estimează analiștii
Produsul Intern Brut al Ucrainei a scăzut cu 10,5% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, a anunţat vineri Ministerul Economiei, transmite Reuters.
România a înregistrat o creştere economică, în primul trimestru din 2023, de 2,3% pe seria brută şi de 2,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2022.