VIDEO Despre profesionalism

În ultimele zile, am avut prilejul să mă gândesc de mai multe ori la ceea ce înseamnă profesionalismul şi cât de important este să ai de-a face cu oameni care se pricep să-şi facă meseria.

O înlocuire de ultimă oră la Metropolitan din New York

Sâmbătă, 5 aprilie, mă pregăteam să merg la un cinematograf din Bucureşti pentru a vedea spectacolul Boema de Puccini, live de la Teatrul Metropolitan din New York, cu soprana Anita Hartig în rolul principal. Când, surpriză, aflu că Anita Hartig, bolnavă de gripă, a fost înlocuită în ultimul moment. Deziluzie, sigur, pentru mine, dar interesul de a vedea live spectacolul, sigur, nu s-a diminuat.

Anita Hartig, care a avut un debut senzaţional la MET (amănunte într-un interviu cu artista pe care-l puteţi citi în Adevărul de week-end de săptămâna aceasta), a fost înlocuită de o soprană din Letonia despre care nu ştiam prea multe: Kristine Opolais.

Din interviurile pe care le-am urmărit în transmisiunea directă, a reieşit că soprana Kristina Opolais debutase la MET în rolul Cio-Cio-San din “Madama Butterfly” de Puccini cu o seară înainte; se culcase la 5 dimineaţa şi la 7.30 a sunat managerul de la MET, Peter Gelb, care a întrebat-o dacă o poate înlocui pe Anita Hartig. “Nu”, a răspuns Opolais prima oară, apoi în 5 minute s-a răzgândit, a plecat spre teatru, pentru probele de costume şi machiaj, iar la ora 13 locală a intrat pe scena binecunoscutului teatru pentru a o întrupa pe Mimi. Fără nicio repetiţie, fără a şti exact regia spectacolului, după o noapte, practic, nedormită, şi după ce cântase cu o seară înainte unul dintre cele mai grele roluri de soprană. A fost o premieră şi în istoria MET-ului, ca o cântăreaţă să debuteze în  două roluri diferite în numai 18 ore.

Opolais putea să cedeze pe parcursul spectacolului, dar nu a făcut-o, a fost o Mimi veridică, cu o interpretare sigură, în parametrii ceruţi de una dintre cele mai mari opere ale lumii. Sigur, nu a fost interpretare memorabilă – a fost însă o dovadă de profesionalism desăvârşit care a salvat o situaţie de criză. Cred că Peter Gelb a răsuflat uşurat la finalul fericit al acestei aventuri.

Mi-a părut extrem de rău de trenul pierdut de soprana noastră – dar, sigur, nimeni nu-şi doreşte să fie bolnav, în loc de a străluci pe scena Metropolitan-ului new-yorkez, transmis live şi în cinematografe de pe tot globul, ca şi la numeroase radiodifuziuni publice europene. Anita Hartig este un nume care are ceva important de spus în lumea operei de cel mai înalt nivel  - are deja spectacole confirmate la Metropolitan şi în stagiunile viitoare şi a produs senzaţia în videoclipul de promovare a spectacolelor  “Boema” în care a jucat.

Profesionalismul unui pianist de 72 ani

La vârsta aceasta, mulţi dintre noi sunt ieşiţi demult la pensie şi îşi umplu zilele uitându-se la emisiunile de la televizor. Alţii cântă la pian, aşa cum o face în mod magistral Maurizio Pollini, pianistul italian care a împlinit în ianuarie 72 de ani şi care şi-a lansat în 7 aprilie 2014 un nou disc.

Recunosc că înainte de a asculta acest disc eram uşor sceptică, pentru că precedentul disc al lui Pollini, apărut în decembrie 2013, nu mi-a plăcut în mod special. Însă Concertul nr.2 de Brahms, înregistrat într-un concert live din 2013 alături de Capela de stat din Dresda şi dirijorul ei permanent, Christian Thielemann, m-a făcut să-l admir pe Pollini care demonstrează forţă, vigoare şi o concepţie profund germanică a unuia dintre cele mai grele concerte pentru pian care s-au scris vreodată.

Pentru mine, Concertul nr.2 de Brahms are o semnificaţie specială: de fiecare dată când îl ascult am acel sentiment care mă încearcă atunci când, după o ascensiune dificilă, ajung în vârful muntelui şi văd imaginea care mi se deschide la picioare. Iar Pollini şi Thielemann (care a fost dirijor al orchestrei lui Celibidache, adică Filarmonica din Munchen) accentuează impresia de grandoare, de măreţie, ajutaţi şi de faptul că înregistrarea a fost realizată în timpul unui concert, cu publicul de faţă. Iar concertul a avut loc la Semperoper din Dresda, acolo unde Brahms însuşi şi-a interpretat de multe ori Concertul nr.2 pentru pian şi orchestră.

Discul lui Pollini a fost difuzat în 7 aprilie 2014 la Radio România Muzical şi poate fi reascultat pe site-ul campaniei Votează discul de muzică clasică al anului 2014; de asemenea, este disponibil în magazinele de specialitate din ţară şi la www.getmusic.ro.

Magdalena Kozena  - Prayer

Iar în 14 aprilie, aveţi posibilitatea să ascultaţi la Radio România Muzical, de la ora 19, discul unei alte profesioniste: mezzosoprana cehă Magdalena Kozena care alături de organistul Christian Schmitt a înregistrat un disc cu lucrări religioase – un act de curaj, dacă ar fi să privesc la lumea secularizată în care trăim. Dar poate că măcar în Săptămâna Mare, mai găsim ceva loc şi pentru altceva decât preocupările cotidiene în vieţile noastre…