Va reuşi statul român (PSD şi PNL) să prăduiască banii din PNRR, după modelul PNDL? Nu cred!

Reţeta e simplă. Statul, adică PSD şi PNL, dă banii la primarii „noştri”, aceştia fură masiv din ei prin comisioane la contracte, urmând ca la alegeri să aducă voturi partidelor care le-au dat bani. Excepţie a făcut USR, care a fost dat afară de la guvernare pentru că n-a acceptat „Anghel Saligny” fără mecanisme de control. Presa scrie, câinii latră, banii se duc unde trebuie.

Consecinţe sunt, oricât s-ar iluziona PSD şi PNL că nu sunt. CE este la curent cu ce scrie presa română, alegătorii citesc şi ei, iar în 2024 vom vedea câţi au citit şi ce au înţeles. În Republica Moldova şi Bulgaria s-a produs „schimbarea” reţetei formată din corupţie, furt din banul public, politruci habarnişti. Urmează România. Va face excepţie PNRR de la prăduirea banului public? Vom vedea! Fără mecanisme de urmărire a eficienţei chletuirii banului public, inclusiv ai celor din PNRR, m-aş mira ca România să vadă vreun ban de la CE!

Dovezi că avem un stat impotent, eşuat, nesimţit

Statul (PSD şi PNL) va spune că n-am dovezi la afirmaţiile de mai sus. Iată dovezile.

Bilanţul cheltuirii banilor prin PNDL nu există. A văzut cineva vreo listă, publicată de ministerul Dezvoltării, cu obiectivele care au beneficiat de banii prin PNDL, care să conţină şi costuri, stadiul actual al realizării obiectivelor? Să vadă şi comunităţile pe ce se duc banii lor, cheltuiţi de stat (PSD şi PNL). Eu n-am văzut o astfel de listă, pentru că nu există. A văzut cineva caietele de sarcini, devize, costuri, afişate pe site-urile primăriilor şi/sau Consiliilor Judeţene? Eu n-am văzut. De ce să ştie contribuabilii pe ce se duc banii lor? Am văzut, în schimb, din relatări de presă, terenuri de sport în pantă, parcuri lângă pădure, becuri de 2000 de euro, panseluţe de 4 euro!

WC-urile din curtea şcolilor. Pe 31 ianuarie am reluat o anchetă a Digi24 (aici),  un exemplu dintre cele peste 850 de şcoli cu wc-ul în curtea şcolii. Reporterii au filmat „copii care îşi fac nevoile într-un spaţiu insalubru, printre excremente şi bălţi de urină, riscând în orice moment să se îmbolnăvească”. Am scris şi eu şi alţii zeci de articole pe această temă. Degeaba.

Reportajul descria situaţia de la şcoala din comuna Scurtu Mare, judeţul Teleorman. Directoarea şi profesorii aveau o toaletă curată, cu apă curentă. Nu şi elevii. Ei bine, nu s-a întâmplat nimic. Directoarea şi primarul sunt bine mersi pe funcţiile lor, posibil ca wc-ul din curtea şcolii să fie la fel.

Nu banii sunt cauza acestei situaţii inacceptabile. Ministrul Cîmpeanu spune că a alocat 17,7 milioane de lei pentru rezolvarea acestei probleme, din care au fost accesaţi 6,5 milioane lei. Dacă primarii şi directorii de şcoli sunt nesimţiţi, Inspectoratele Şcolare, Consiliile Judeţene, prefecţii, ministrul Educaţiei, ministrul Dezvoltării, premierul, parlamentul, preşedintele ţării, ei cum sunt, dacă nu intervin în niciun mod?

Nici măcar Constituţia nu-i mişcă, care spune:

ARTICOLUL 34

(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.

(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice.

Frigul din şcoli. Sunt nu numai şcoli, oraşe întregi care riscă să rămână în frig pentru că nu mai au bani de căldură. Deja la Giurgiu, Timişoara se întâmplă, elevii trec în online, care este un dezastru, după constatarea ministrului Cîmpeanu. România Educată începe în şcoli cu wc-uri în curte şi cu frig în clase!

Explozia preţurilor la energie a afectat întreaga lume. Dacă România ar avea bani într-un „buffer” de siguranţă, ar rezolva problema frigului. Dar nu are. Ferească Dumnezeau de un cutremur sau război! Soluţia pentru realizarea acest buffer ar fi fost reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului. Polonia are 700.000 de bugetari pentru 37 de milioane de cetăţeni. Noi avem 1,3 milioane bugetari pentru 20 de milioane de cetăţeni. De aici trebuia pornit. De la pensii si salarii nesimţite, plătite de statul român politrucilor habarnişti din funcţiie publice.

Dacă vor veni banii din PNRR, cum îi vom cheltui? După reţeta PNDL?

O să mă refer la banii destinaţi Educaţiei,  Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar (PNRAŞ). Mecanismul principal pentru realizarea acestei reforme din PNRR (măsurile 462-465), este instrumentul MATE (Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educaţie), a cărui funcţionare este deja reglementată prin OM.

„MATE reprezintă un instrument pentru avertizarea timpurie a riscului de abandon şcolar şi de părăsire timpurie a şcolii, precum şi pentru intervenţia în vederea reducerii acestora. MATE conţine cadrul metodologic, procedurile operaţionale şi un set de instrumente, necesare pentru identificarea riscului, cât şi un pachet de măsuri şi acţiuni care vor contribui la avertizarea timpurie şi reducerea riscului, structurat pe trei componente: prevenire, intervenţie şi compensare a abandonului şcolar”. 

N-am văzut în proiectul pentru cheltuirea banilor din PNRR pentru educaţie următoarele capitole esenţiale.

Mediul atractiv de învăţare. Asta înseamnă condiţii civilizate în şcoli, de la wc-uri la baza materială şi digitalizare, la planuri cadru şi programe şcolare care să atragă elevii la şcoală, la profesori care să creeze o atmosferă plăcută în şcoală,  o şcoală  care să se plieze pe nevoile, talentele, înclinaţiile elevilor. Nu invers, elevii să execute fără crâcnire ce zice şcoala. Aşa ceva nu este prevăzut în MATE. Banii vor fi daţi şcolilor, pentru ce?

Legătura cu piaţa muncii. De ce ar veni elevii la şcoală, dacă nu-i ajută să intre în piaţa muncii? Să devină săraci, dar culţi? Ghinion, ei şi familiile lor nu judecă aşa. Şcolile profesionale, liceele, trebuie să fie organizate astfel încât elevii să-şi găsească joburi cât mai bine plătite după terminarea şcolii. MATE nu prevede aşa ceva. Sunt zone geografice, mai ales în rural, în care doar campusurile şcolare, cu cămine şi cantină,  pot rezolva problema abandonului şcolar. Acolo ar trebui să meargă banii din PNRR.

Ministrul Educaţiei lucrează cu cifre false. Iată ce spunea Ecaterina Andronescu într-un interviu:

„În 2019 m-am trezit că aveam înscrişi în clasa VIII-a 186.000 de elevi şi au intrat în examenul de Evaluare Naţională 146.000, 40.000 erau înscrişi virtual”. Fostul ministru al Educaţiei în perioada 2018-2019 a declarat că “finanţarea este per capita, ca urmare oricărui director de şcoală îi convine să aibă înregistraţi mai mulţi elevi decât sunt în ei în realitate, pentru că primeşte un buget mai mare”.

Acesta este un abandon şcolar ascuns, de care ministrul Educaţiei nu ţine cont. Nu vrea să aducă la lumină situaţia reală. 40.000 înmulţit cu 12 clase înseamnă 500.000 de mii de elevi în abandon şcolar ascuns, având în vedere că la liceu abandonul şcolar e mult mai mare. Adică 16% doar abandonul şcolar ascuns! Cu cel afişat de 16% ne dă  32%. Care este realitatea,  nimeni nu ştie!

Atunci cum cheltuim banii din PNRR, dacă nici cifrele exacte la abandonului şcolar nu le ştim?

Ce trebuie să înţeleagă statul (PSD şi PNL)

Banii din PNRR nu vin pe documente semnate la nivel de guvern, sau mai jos. Vin pentru rezultate măsurabile, credibile, şi care trebuie prezentate la fiecare şase luni. Dacă nu se întâmplă aşa, nu vom vedea un ban din PNRR! CE nu e formată din oameni creduli, cărora guvernul României le flutură minciuni pe sub ochi şi ei cred tot ce spune guvernul!

Există în plus şi monitorizarea societăţii civile, care va prezenta rapoarte de evaluare proprii la Bruxelles. Să vedem pe cine crede CE.