Universitatea Naţională de Muzică „dă tonul“ de 150 de ani!
0
Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti sărbătoreşte cei 150 de ani de la înfiinţare printr-o serie de evenimente între 12-18 octombrie 2014
În urmă cu 150 de ani, în octombrie, 1864, prin decretul lui Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Conservatorul de Muzică şi Declamatiune din Bucureşti. S-a numit, de-a lungul timpului, Academie Regală de Muzică şi Artă Dramatică, Conservator de Stat, Academie de Muzică şi Universitate Naţională, iar istoria sa a reflectat întru totul istoria vremurilor tulburi pe care le-a parcurs într-un secol şi jumătate. O constantă a existat însă pe toată durata existenţei sale: „Dăm tonul din 1864 şi iată că avem 150 de ani de continuitate în excelenţă”, spune Dan Dediu, Rectorul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti.
Primul rector al Conservatorului, Alexandru Flechtenmacher, îşi dorise să aducă această şcoală în rândul marilor instituţii muzicale ale lumii. Funcţionarea instituţiei a început cu un corp profesoral alcătuit exclusiv din profesori de import sau români şcoliţi în străinătate şi ajunge, câteva decenii mai târziu, să rivalizeze cu marile centre de învăţământ ale Europei. Când studenţii unei instituţii se numesc Dinu Lipatti, Ion Voicu sau Constantin Silvestri şi profesorii sunt Florica Musicescu, Constanţa Erbiceanu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu sau Ionel Perlea, locul câştigat în constelaţia marii muzici este asigurat.
Sărbătorirea aceasta este dedicată tuturor muzicienilor care au predat, învăţat şi s-au dăruit acestei instituţii, timp de un secol şi jumătate, dar şi marelui public, celor care au aplaudat artiştii şi creaţiile generate de venerabila instituţie.
Concertul aniversar găzduit de Ateneul Român, filmul documentar „O istorie în imagini şi mărturii a Universităţii Naţionale de Muzică”, dar şi lansarea albumului semnat de Antigona Rădulescu, „Odiseea muzicală 1864-2014. O istorie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti” sunt doar câteva dintre evenimentele prin care se marchează un secol şi jumătate de excelenţă în muzică.
Duminică 12 octombrie - „Orele Muzicii în Grădina Cişmigiu"
Martoră, de mai bine de jumătate de secol, a istoriei Universităţii Naţionale de Muzică, Grădina Cişmigiu a păstrat, între aleile ei, amintirea generaţiilor de studenţi şi profesori ai Conservatorului. Ecourile care au străbatut adesea din clasele de pian, canto sau orchestră vor însufleţi din nou Cişmigiul, care, pentru o zi, se va transformă într-un spaţiu dedicat sărbătorii muzicii.
Pe tot parcurul zilei de 12 octombrie, din oră în oră, aleile parcului vor deveni scenă pentru studenţii şi profesorii Universităţii de Muzică. Alexandru Matei şi clasa sa de percuţie vor infuza spaţiul cu sonorităţile muzicii balineze, într-un recital de gamelan. Violoncelistul Marin Cazacu va oferi un inedit recital alături de elevii săi, reuniţi în Ansamblului Violoncellisimo. Clasa de jazz a profesorului Mircea Tiberian va face improvizaţii pe teme ale cântecelor tradiţionale româneşti. Clasa de operă coordonată de d-na Eleonora Enăchescu va oferi un veritabil maraton de arii celebre, dar şi posibilitatea de a vă imortaliza alături de personaje binecunoscute ale operei: de la Carmen la Don Giovanni sau Figaro. Vor mai participa la acest proiect: clasa de nai coordonată de Dalila Cernătescu, clasa de chitară a profesorului Cătălin Ştefănescu Pătraşcu şi compozitorul Cătălin Creţu, cu un proiect de muzică electronică şi proiecţii video.
Vineri, 17 octombrie 2014
Ziua va debuta cu o şedinţă festivă şi premiera filmului „O istorie în imagini şi mărturii a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti”. La ora 17.30 va avea loc lansarea de carte a profesorului Octavian Lazăr Cosma, volumul cu numărul patru al Istoriei Universităţii Naţionale. Apoi, de la ora 18.30, o seară de operă oferită de studenţi ai Facultăţii de interpretare muzicală - Gianni Schicchi - operă într-un act de Giacomo Puccini, în regia Andei Tăbăcaru-Hogea şi sub conducerea artistică a lui Alexandru Petrovici.
Sâmbătă, 18 octombrie 2014
De la ora 18.00, la Ateneul Român, două lansări de carte, în care documente inedite vor vedea pentru prima dată lumina tiparului, mărturii ale celor care au influenţat de-a lungul timpului istoria muzicii româneşti, confesiuni ale marilor maeştri pedagogi dar şi iluştrilor studenţi.
Antigona Rădulescu: Odiseea muzicală 1864-2014. O istorie a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.
Valentina Sandu-Dediu şi Andreea Chiselev: Victor Giuleanu - un portret în documente şi mărturii.
La ora 19.00, în sala mare a Ateneului Român va începe un concert aniversar, cu participarea extraordinară a muzicienilor Ruxandra Donose (mezzo-soprană), Valentin Gheorghiu (pian), Marin Cazacu (violoncel), Gabriel Croitoru (vioară), Viniciu Moroianu (pian), Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin (voce), Alexandru Matei (percuţie), Sergiu Tuhuţiu (pian) şi ansamblul Violoncellisimo. În program lucrări de: Heitor Villa-Lobos, Astor Piazzolla, Nikolai Rimski-Korsakov, Jules Massenet, Valentin Gheorghiu, Mihail Jora, George Enescu, Iannis Xenakis.
Biletele se găsesc la Casa de Bilete a Filarmonicii G. Enescu.
Detalii pe www.unmb.ro
VIA QUARTZ MEDIA PRODUCTION
www.quartzmedia.ro
Se încarcă comentariile...
