Un profil al consumatorului de date statistice
0Ziua Europeană a Statisticii a fost sărbătorită de comunitatea statistică oficială europeană pentru prima dată pe 20 octombrie 2015. Eurostat – oficiul de statistic al UE – a propus ca statele membre să stabileacă pe cont propriu modul în care doresc să marcheze acest eveniment. Statisticienii din România au propria aniversare, pe 12 iulie, când a fost înființat Institutul Național de Statistică (Direcția Generală de Statistici Administrative, înființată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pe 12 iulie 1859).
Cu prilejul aniversării din acest an, nu intenționez să discut despre cât de importante sunt statisticile oficiale în fundamentarea politicilor publice în varii domenii de activitate, ci despre consumatorii (beneficiarii) de date statistice. Din experiența mea profesională și ținând cont de solicitările de date statistice, apreciez că mass-media reprezintă cel mai mare, insistent și constant consumator de date statistice. În ordinea volumului de date statistice solicitate de la INS și direcțiile teritoriale, se plasează autoritățile publice centrale și locale, urmate de mediul academic (universități și instituții de cercetare), agenții economici.
De curând, INS a realizat o publicație statistică „Analiza gradului de satistifacție a utilizatorilor de date statistice”, cercetare prevăzută în Programul Statistic Naţional Anual (PSNA), cu o periodicitate de trei ani, pentru a cunoaște o serie de aspecte care descriu activitatea statisticii oficiale din România, așa cum se reflectă acestea în percepția consumatorilor de astfel de date. Lucrarea este structurată în 6 capitole, la care se adaugă „introducerea”, o secțiune de „concluzii și recomandări” și „precizările metodologice.”
Din paginile publicației, aflăm că utilizatorii sunt interesați mai ales de statistici care descriu evoluția pieței muncii (ocuparea, șomajul, câștigurile salariale, costul forței de muncă), statistica prețurilor (indicii prețurilor de consum/ inflația) și date despre populație (volumul, structura, dinamica populației). La polul opus, datele cele mai puțin utilizate provin din domenii precum: Justiție, Cultură și Sport sau Cercetare-Dezvoltare.
În ceea ce priveste frecvența utilizării produselor statistice, se observă că majoritatea respondenților (circa 56%) accesează produse statistice (publicații, baze de date etc.) cu o frecvență anuală sau lunară, în timp ce un număr foarte redus de utilizatori (3%), folosesc produsele statistice cu regularitate (zilnic, săptămânal). Există respondenți (18% din total) care afirmă că nu au utilizat niciun fel de statistici în ultimul an.
O proporție însemnată dintre respondenți (73%) consideră că statisticile INS sunt de încredere, 26% sunt circumspecți cu privire la datele furnizate de INS, în timp ce un procent nesemnificativ consideră că datele nu sunt de încredere. Creșterea gradului de încredere în statisticile oficiale se poate realiza printr-o comunicare constantă cu utilizatorii de date, și familiarizarea acestora cu unele concepte statistice, metodologii și surse de date, aspecte care țin de cultura statistică a fiecăruia dintre noi.
Majoritatea respondenților afirmă că utilizează preponderent bazele de date online (TEMPO). De asemenea, acestia se informează și din buletinele statistice (aprox. 42%) sau comunicatele de presă (aprox. 36%). La polul opus, se situează Catalogul publicațiilor și serviciilor, precum și Revista Română de Statistică, publicație indexată Web of Science Core Collection Clarivate Analytics, destinată mai ales mediului academic, cercetătorilor și utilizatorilor experimentați de date statistice.
Utilizatorii preferă să acceseze date statistice prin website-ul INS, bazele de date online și portalul eDemos.
Respondenții care au participat la cercetarea realizată de INS se situează în intervalul de vârstă 23-84 ani, majoritatea fiind femei cu vârste între 36 și 59 ani. Din cercetare mai aflăm că există și un segment consistent de consumatori de statistici format din persoanele care formează grupa de vârstă între 23-35 de ani, persoane care utilizează în special date furnizate de INS în scopuri educaționale. Într-o proporție mare (74%), utilizatorii de date au studii superioare, persoane care au nevoie în activitatea lor profesională de statistici oficiale. Formația profesională (domeniul) care compune profilul consumatorului de date statistice se prezintă astfel: 79,13% studii economice, 8,79% studii tehnice, 5,01% socio-umane, 3,94% studii juridice, 0,16% studii medicale, 2,98% alte domenii.
În ultima perioadă, există solicitări din partea utilizatorilor de date statistice pentru furnizarea de indicatori statistici care să descrie evoluția unor fenomne sociale, demografice și economice la nivel județean și de localitate. De exemplu, datele privind nivelul de trai, sărăcia sau excluziunea socială, potrivit metodologiei Anchetei privind calitatea vieții, sunt diseminate doar în profil național și regional. Însă, avem tot mai multe cereri de date din partea autorităților locale care doresc să știe care este rata sărăciei relative la nivel de comună. La nivelul Eurostat, dar și la nivelul institutelor de statistică ale statelor membre există demersuri pentru creșterea granularității statisticilor oficiale (diseminarea de date statistice până la nivel de localitate componentă a unității administrativ-teritoriale).
Statistica oficială din România va continua demersul de aliniere la exigențele societății moderne digitale, creșterea gradului de digitalizare a interacțiunii dintre producătorul (INS) și consumatorul de statistici oficiale, interconectarea bazelor de date pentru a prelucra cât mai multe surse administrative, creșterea ponderii datelor operative (lunare), față de datele furnizate cu periodicitate trimestrială și anuală, credibilizarea statisticilor oficiale prin campaniii de informare și educare cu privire la rolul statisticii oficiale în societate.
Se încarcă comentariile...
