Un posibil malentendu
0
Momente de un penibil maxim, cred fără precedent, marţi seara în studiourile B1tv, în cursul emisiunii „Sub semnul întrebării”, al cărei realizator este “jurnalistul curios, câteodată nervos”, cum se autodefineşte pe contul său de pe Facebook, Robert Turcescu.
Enervat la culme de primirea unei amenzi în cuantum de 5000 de lei din partea CNA, pentru motive care, trebuie să recunosc, mi s-au părut extrem de străvezii, dl. Turcescu, asistat şi ajutat de un deputat PDL pe nume Florin Popescu, de Tudor Barbu, recalificat din angajat al OTV în senator PP-DD şi de Silviu Sergiu de la cotidianul Evenimentul zilei, a mimat un pseudo-dialog telefonic cu senatoarea PC Cristiana Anghel.
Devenită celebră graţie unei greve a foamei prelungită, al cărei scop declarat a fost ameliorarea condiţiei financiare dar şi sociale a cadrelor didactice din România, grevă după încheierea căreia protestatara a dobândit un statut privilegiat de invitat al talk-show-urilor politice ale Antenei 3, un contract de drepturi de autor bine plătit, cam 136 de milioane de lei vechi, cu acelaşi post de televiziune şi, în final, un loc eligibil în Senatul României, doamna Anghel a reclamat la CNA o prestaţie socotită ofensatoare la adresa ei a titularului de emisiune de la B1tv. A primit satisfacţie.
Robert Turcescu a început prin a citi, în cel mai cabotin stil cu putinţă, comunicatul CNA. Din primul moment, gazetarul, care refuză să fie numit moderator, ci jurnalist de investigaţie, a adoptat un limbaj şi o conduită nepotrivite, a proferat ameninţări, deopotrivă grosolane şi caraghioase, la adresa celor ce i-au aplicat amenda. Firesc ar fi fost să conteste sancţiunea pe căi legale, nu să folosească timpul de emisie spre a-şi regla în văzul lumii socoteli ce îl privesc în mod direct.
Le-a solicitat, cu tonul unui caporal înfuriat, colegilor din regie, să îi facă legături telefonice cu reclamanta, cu membra CNA cvasi-anonimă ce, în mod evident, a susţinut-o, cu preşedinta Consiliului. A izbutit să vorbească doar cu Cristiana Anghel. A vorbi e un fel de a spune fiindcă din ecranul televizorului răzbăteau doar strigăte, ameninţări, interjecţii. Venite dinspre ambele capete ale firului telefonic. Descalificante pentru ambii beligeranţi.
Nici Robert Turcescu, nici ajutoarele sale din studio, nici senatoarea Anghel nu au izbutit să îşi controleze nici nervii, nici instinctele, nici obsesia pentru ratingul obţinut cu orice preţ. Un rating la care, după cum s-a putut lesne vedea, s-au dedulcit nu doar oamenii de televiziune, ci şi politicieni . Nu se mai desluşeau nici întrebări, nici răspunsuri. Totul a eşuat într-un vacarm general şi într-o mahala televizată.
Bref, ceea ce am văzut marţi seara la televizor mi s-a părut a fi fără precedent în toată cariera mea de telespectator.
Nu aş fi scris despre regretabilul incident de marţi seara, deşi el e mai mult decât simptomatic pentru starea actuală a jurnalismului românesc, mai cu seamă al celui de televiziune, ca şi pentru condiţia intelectuală şi morală a politicianului mioritic, dacă Robert Turcescu nu le-ar fi solicitat imperativ studenţilor lui să îl urmărească fiindcă le va oferi cu generozitate un supliment de curs ce trebuie obligatoriu adăugat celui deja susţinut la prânz.
Nu ştiu la ce instituţie de învăţământ superior predă Robert Turcescu. Nu ştiu cum a devenit domnia-sa cadru didactic. În urma cărui concurs, în urma cărui proces de selecţie. Nădăjduiesc că au fost respectate toate condiţiile legale.
Ştiu cu certitudine un singur lucru. Că aşa după cum s-a manifestat marţi seara, “jurnalistul curios, câteodată nervos” Robert Turcescu, ar trebui să stârnească reacţii de dezavuare nu doar din partea CNA, a Clubului român de presă ori a nu ştiu căror altor foruri profesionale ale ziariştilor români ca şi din partea conducerii postului de televiziune pentru care lucrează.
Asta dacă respectiva conducere ţine cât de cât la onorabilitatea instituţiei de presă. Ci şi din partea Rectoratului, a Senatului şi a Comisiei de etică a Universităţii la care predă dl. Turcescu. O universitate ce s-ar cuveni să îşi pună serioase întrebări dacă nu cumva a recrutat în urma unui regretabil malentendu printre profesorii ei un personaj pentru care nici el, nici urmaşii urmaşilor lui nu au cum să livreze stofa cuvenită.