Un nou tribunal special pentru judecarea agresiunii împotriva Ucrainei: între susținere și disensiuni tradiționale în Europa

Reuniți la Chișinău, reprezentanții țărilor membre în Consiliul Europei (foto), cu majoritate de voturi, au aprobat ieri crearea unui Tribunal special pentru judecarea crimei de agresiune împotriva Ucrainei: vot important dat de 36 de țări (unele din afara continentului nostru) precum și din partea UE care s-au arătat gata să finanțeze acest nou organism internațional.

În prezent, există un singur tribunal special cu „competență universală” FOTO Arhiva

Chestiunea fondurilor a fost și ea importantă deoarece costurile estimate pentru funcționarea anuală a Tribunalului sunt de 75 milioane Euro, iar Uniunea Europeană, cu generozitate, a alocat 10 milioane de Euro pentru susținerea fazei inițiale a constituirii acestui organism, adică Special Tribunal Advance Team. Rezoluția de ieri a fost semnată de Germania, Andora, Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Spania, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lichtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, R.Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Portugalia, Polonia, Romania, Saint-Martin, Suedia, Slovenia și Ukraina (la care se adaugă Australia și Costa Rica).

Interesant deoarece adaugă o dimensiune nouă în domeniu juridic atât de special deschis odinioară prin decizia înființării Tribunalului de la Nurnberg (20 noiembrie 1945-1 octombrie 1946). Atunci era clar: puterile câștigătoare au ales să creeze pentru prima oară un format special pentru a judeca o serie de infracțiuni printre care genocidul, pentru prima oară introduse în legislație și care, de atunci, au rămas înscrise ca cele mai grave încălcări ale comportamentelor admise de omenirea civilizată. De atunci încoace, tema nu a dispărut și, ca atare, în formate diverse, din motive diverse, cu participări diverse, au apărut mai multe formule de structurare a unor asemenea tribunale. Și cum cine știe cum se vor aranja jocurile viitoare și la ce mese vor fi admiși participanții, mare atenție se acordă acum deciziilor, ca aceasta de la Chișinău, pentru că se consideră că dau un semnal de luat în seamă în ceea ce este refacerea rapidă a jocurilor de putere și alianțelor internaționale.

Logic mi se pare să reamintim faptul că, în acest moment, există doar un singur tribunal special prezentat ca având o „competență universală” plus alte șase tribunale penale internaționale.

Primul și cel mai important este (sau ar trebui să fie) Curtea Penală Internațională de la Haga https://www.icc-cpi.int/about/the-court , „singura jurisdicție permanentă cu vocație universală competentă pentru judecarea crimelor de război, crimelor d război sau genocidului”, cum este descrisă în documentele ONU. Din păcate, termenii de „jurisdicție universală” sunt contraziși de realitatea prezentă, cu state printre care Israel, SUA, Rusia care nu recunosc această organizație.

Mai exisă și „tribunalele speciale și hibride”.

• Mecanismul internațional chemat să exercite funcții suplimentare pentru Tribunalele penale pentru fosta Iugoslavie și a Tribunalului penal internațional pentru Ruanda
• Secțiuni extraordinare în cadrul tribunalelor din Cambodgia (denumite și Tribunale speciale pentru Khmerii roșii)
• Camerele speciale pentru Kosovo funcționează la Haga și sunt create pentru a judeca crimele de război și crimele împotriva umanității comise în perioada războiului din Kosovo
• Curtea penală specială din Republica centrafricană instituție hibridă integrată în sistemul judiciar din această țară cu misiunea de a judeca încălcările grave ale drepturilor omului.

În cazul noului Tribunal anunțat la Chișinău, poate cea mai interesantă parte a mandatului este judecarea „crimelor de leadership”, vizați fiind în primul rând responsabilii politici și militari care au planificat și condus invazia, printre cele mai importante nume fiind citate cele ale lui Vladimir Putin și Serghei Lavrov și, dintre militari, Valerii Gherasimov, Serghei Soigu sau Serghei Kobilah. O mențiune suplimentară: ar putea intra sub urmărire penală și oficiali de rang înalt din Belarus și Coreea de Nord, țări care au sprijinit direct agresiunea rusă. Lucrările Tribunalului urmează să ia în considerare datele strânse de o Comisie internațională de reclamații și cele înscrise deja pe un registru de pierderi materiale, totul în scopul de a stabili nivelul viitoarelor compensații care vor trebui plătite de partea rusă.

Sediul Tribunalului este la Haga, est compus din 15 judecători dintre care 9 vor fi aleși pentru o perioadă de 9 ani de către Comitetul Director și pot pronunța sentințe care să meargă până la condamnări pe viață și confiscarea ceea ce va fi descoperit și confiscat din profiturile sau bunurile rezultate în urma agresiunii.

Dar, cum spuneam la început, disensiunile tradiționale dintre statele europene s-au făcut simțite și, dacă lucrurile rămân la acest nivel reduc considerabil credibilitatea și eficiența Tribunalului.

Printre Statele Membre UE, 4 s-au opus înființării Tribunalului: Ungaria, Bulgaria, Slovacia și Malta, apoi avem absența extrem de importantă a Turciei și notăm și opoziția semnificativă a unui număr important de țări din Balcani și Caucaz, câteva chiar candidate la aderarea în UE (Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord, Albania, Armenia, Georgia și Azerbaidjan).

Formatul necesar a fost votat, să vedem ce se va alege mai departe și, de ce nu, care este sensul real, pe termen lung, al absențelor semnalate. În joc, în final, este relevanța Europei în noul joc internațional de putere.