UE intră în recesiune: scenariile crizei majore pentru viitorul imediat

Singurii care au o gândire pozitivă asupra viitorului par să fie generalii de pretutindeni, brusc repuși sub lumina reflectoarelor, găsindu-și în fine un anume tip de utilitate publică care să justifice salariile și pensiile lor mai mult decât special de generoase. Și, pe fond, chiar au dreptate deoarece multe dintre marile economii ale lumii au sperat că se va repeta miracolul american din timpul celui de-al Doilea Război Mondial când, pe baza industriei de armament super calibrată și declarată prioritate națională absolută, s-au putut redresa spectaculos situații de criză în urma unor recesiuni dramatice. Suntem însă departe de acel tip de sprijin național oferit de opinia publică pe atunci convinsă că merită să fie trimiși tinerii la moarte, realitate dovedită mult prea costisitoare chiar pentru perspectivele de creștere naționale.

Foto Shutterstock

Suntem acum, din nou, într-un moment de profundă criză globală, conglomerat de alte crize multiple, regionale, continentale sau globale și, în consecință, unitățile strategice de studii și estimarea riscului produc acum analize cu scenarii alternative, toate puse sub sentimentul urgenței absolute pe măsură ce, în țările care contează în ecuație, se amplifică fenomenul revoltelor sociale provocate de sărăcie.

Iată câteva dintre aceste scenarii.

S&P Global Market Intelligence prezintă două scenarii pentru viitorul imediat. „În primul scenariu al problemelor provocate de lipsuri în aprovizionarea cu energie, probleme cu aprovizionarea nu ar fi de așteptat în Europa în această iarnă. Dar o scădere susținută de temperatură ar duce la schimbarea acestui raționament deoarece ar urma cel mai probabil raționalizări ale livrării de energie, totul concentrat pe sectorul industrial. În acest scenariu, prețul energiei este menținut ridicat , caz în care problemele de aprovizionare vor afecta din plin producția industrială. Aceasta implică apariția recesiunii în zona Europa fi relativ scurtă – între ultimul trimestru din 2022 și primul trimestru din 2023, dar pierderile vor fi mai mari decât cele anticipate.

În al doilea scenariu al recesiunii globale, spunea Ken Wattret, vicepreședinte la S&P Global Market Intelligence, pierderile cumulate din PIB vor fi, pentru cele două trimestre, mai mari de 3%”.

Comisia Europeană anunță acum că 19 țări din zona Euro vor intra în recesiune economică în această iarnă deoarece vârful inflației durează mai mult timp decât ne-am așteptat și prețurile mari la energie erodează continuu puterea de cumpărare a populației.

În acest context, semnalul dat de comisarul european pentru economie Paolo Geniloni (foto) este, pentru cine vrea să audă, un semnal de alarmă care vorbește nu numai despre economie, dar anunță și dimensiunile viitoare ale unei explozii a nemulțumirilor sociale: „Perspectivele pentru anul viitor sun în mod semnificativ mai slabe” spunea al, iar cea mai dramatică veste e că țar cu perspectivele în scădere dramatică sunt cele ale Germaniei, cea mai importantă economie a Europei, una dintre țările cele mai dependente de gazul rusesc înainte de războiul din Ucraina. Astfel, conform previziunilor CE, economia Germaniei este de așteptat să scadă cu 0,6%  în anul viitor, marcând astfel la modul negativ evoluția întregii economii a continentului nostru.

Inflația – vorbim desigur de zona Euro, singura cu adevărat importantă și relevantă în calculele economice globale – va avea o evoluție complet nedorită, ajungând la 8,5% în 2022 și scăzând doar la 6,1% în 2023, cu un nivel de șomaj care va trece de la 6,8% în acest an la 7,2% anul viitor și estimat la 7% în 2024. Prețurile în UE sunt așteptate acum să crească cu 9,3% în acest an și cu 7% anul viitor (față de previziunile anterioare de de 8,3% și, respectiv, de 4,6%). Și s-ar putea, să speră, ca viziunea optimistă a lui Gentiloni să se dovedească realistă: „dacă vom fi în stare să cădem de acord asupra unei strategii politice comune, asta va aduce încrederea piețelor, asupra investițiilor și poate să schimbe aceste perspective în bine”.

Este un răspuns, chiar dacă indirect, la presiunea enormă acare începe să fie simțită pe plan social. Iată, spre exemplu, un sondaj foarte recent publicat de cei de la WWF spune că, în acest moment, 76% dintre consumatorii europeni cred că guvernele din țările lor ar trebui să ia măsuri de pentru ca alimentele bio să fie mai ieftine: 4 din 5 europeni consideră că este urgent ca guvernele din UE să elaboreze noi reguli și să ofere sprijin financiar pentru a ajuta direct consumatorii pentru a face mai accesibilă hrana curată, cu cât mai puține chimicale adăugate și la prețuri mai mici.

Dar există, pentru noi, un mare motiv de bucurie: în evaluarea europeană, pe baza datelor trimise la Bruxelles de Institutul Național de Statistică de la București, țara noastră s află printre cele patru țări (alături de Bulgaria, Malta și Irlanda) în care se anunț procente pozitive de creștere de peste 1%, spre deosebire de toate celelalte State membre din UE. Lucru care, evident, ar trebui să-l vedem în creșterea bunăstării zilnice și în evoluția corespunzătoare a prețurilor.

Așteptăm cu neștirbită încredere.