Trecerea de la gimnaziu la liceu, principalul subiect de dispută legat de Legea Învăţământului Preuniversitar

Cele mai ample discuţii în spaţiul public se referă la  trecerea de la gimnaziu la liceu. Comparaţia cu alte ţări nu  stă în picioare, pentru că învăţământul nostru gimnazial este atipic, încărcat cu multe materii cu conţinut aproape exclusiv teoretic, foarte dificil de asimilat de către toţi elevii. Testele PISA, raportate la absolvenţi de gimnaziu, ne arată cruda realitate: suntem pe ultimul loc în Europa la matematică şi pe penultimele la literatie şi ştiinţe. Un alt argument: la Evaluarea Naţională de final de gimnaziu se prezintă la doar 75% dintre elevii înmatriculaţi în clasa a VIII-a, dar nu e clar dacă cei neprezentaţi sunt elevi „virtuali”, înregistraţi în scripte dar care nu urmează şcoala. Cât despre rezultatele la Evaluarea Naţională, doar 50% din elevii înmatriculaţi în clasa a VIII-a reuşesc să ia note peste 5 la examene. Procentele prezentate de ministerul Educaţiei se raporteză la elevii prezenți  la examen, nu la numărul total elevi înmatriculaţi în clasa a VIII-a. Ceea ce nu este corect.

În acest context discutăm de trecerea de la gimnaziu la liceu. În Germania se separă filierele teoretică de profesională încă de la clasa a V-a, pentru ca elevii să-şi valorifica înclinaţiile, talentele şi aspiraţiile cât mai aproape de propria personalitate.

Important ar fi dacă Legea Învăţământului Preuniversitar ar adopta structura din Legea Educaţiei Naţionale: şcoala primară inclusiv clasa a V-a, gimnaziul clasele VI-IX, liceu clasele X-XII pentru filiera teroretica,  şi X-XIII pentru filierele tehnologice şi vocaţionala. Aceleaşi cunoştinţe întinse pe 9 ani de primar şi gimnaziu ar uşura asimilarea lor de către toţi elevii. După clasa a IX-a, la 16 ani, elevii pot intra in piața muncii cu ucenicie la locul de muncă.

Foarte importante cursurile de remediere şi aprofundare, plătite de școală şi realizate cu 5-10 elevi, în cadrul Curriculumului la dispoziţia elevilor. În felul acesta şcoala se pliază pe interesele şi nevoile elevilor, nu invers.

Trecerea de la gimnaziu la liceu

Principala defecţiune a actualului sistem de trecere de la gimnaziu la liceu îl reprezintă hazardul repartiţiei computerizate, care nu ţine cont de înclinaţiile şi talentele elevilor. Repartiţia se face exclusiv pe mediile de la română şi matematică, indiferent dacă elevii au înclinaţii spre alte domenii decât cele reprezentate de română şi matematică. Şi chiar dacă un elev este talentat la matematică, media de la romană îl poate trage în jos astfel încât nu va ajunge la un liceu performant în studiul matematicii. Nu mai vorbim de depărtarea de locuinţă a liceului tras la loz în repartiţia computerizată.

În clasa a IX-a nu este permis transferul de la un liceu la altul, iar începând din clasa a X-a transferul este permis doar dacă media de intrare la liceu a solicitantului de transfer  este mai mare decât media ultimul admis la liceul respectiv.

În aceste condiţii elevii sunt obligaţi de hazard să urmeze cursurile unui liceu pentru care nu aveau nicio chemare.

Există şi destui elevi care se opresc după gimnaziu, unii din motive financiare, alţii pentru că şi-au dat seama că nu au reușit să acumuleze materia de gimnaziu, şi atunci e greu de presupus că vor asimila materia de liceu. În plus, atât gimnaziul cât şi liceul nu le oferă elevilor competenţele cerute de angajatori în piaţa muncii. Când te duci să te angajezi nu-l impresionezi pe angajator spunându-i că ştii intriga din Fefeleaga sau din Răzvan şi Vidră. Dar nu ştii să te exprimi corect gramatical în limba română, nu reuşeşti să-ţi expui ideile şi intenţiile vis-a-vis de postul solicitat.

Cel mai important lucru la trecerea de la gimnaziu la liceu este ca elevii să-şi poată alege traseul educaţional liceal care se potriveşte cel mai bine cu înclinaţiile, talentele, aspiraţiile şi aşteptările lor. Doar atunci avem o speranţă de succes mai mare pentru parcursul liceal.

Dispoziţiile din proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar mi se par corecte. Coexistă şi repartiţia computerizată, şi examene de admitere pentru elevii care îşi doresc un traseu educaţional ce nu este relevat de Evaluarea Naţională. Plus satisfacţia de a urma liceul pe care ţi l-ai dorit încă din anii de gimnaziu.

Examene de admitere vor da acele  licee la care cererea depăşeşte oferta, şi numai la  filierele sau profilele la care cererea depăşeşte oferta. Nu sunt foarte multe liceele care vor organiza astfel de examene de admitere.

Argumentul cu creşterea cheltuielilor cu meditaţiile nu stă în picioare. Elevii pasionaţi de un domeniu, de exemplu de limbi străine, au deja suficiente cunoştinţe, au excelat în gimnaziu la limbile străine. Posibil să fi avut şi în familie ocazia să converseze în acele limbi pe care doreşte să le studieze în liceu. In consecință, nu au neapărată nevoie de meditații.

Dacă nu reuşeşte la examenul de admitere, elevul apelează la repartiţia computerizată, inclusiv pe cele 40% din locurile de la liceul, filiera şi profilul pe care şi le doreşte, şi care n-au fost ocupate prin concurs, fiind păstrate pentru repartiţia computerizată. Repartiția computerizată  este ulterioară examenului de admitere.

Argumentul că sunt prea multe două examene nu stă în picioare pentru elevii buni care ştiu că în viaţă îi aşteaptă destule examene, şi trebuie să se obişnuiască  de pe acum cu ele. În plus, al doilea examen, de admitere la liceu, îi duce pe un domeniu îndrăgit, pentru  care au talent şi dorinţa de a-l urma.

În concluzie

Varianta propusă de actualul proiect de lege a Învăţământului Preuniversitar este bună pentru că: permite elevilor să-şi aleagă filiera şi profilul de învăţământ liceal pentru care au chemare. Elevii nu se lasă „dirijaţi” de hazardul reprezentat de repartizarea computerizată, îşi aleg traseul educaţional pe care ei şi părinţii lor decid că li se potriveşte cel mai bine.