Toate opțiunile sunt deschise pentru un summit european dominat de dezacorduri strategice

Dar să începem prin singura veste primită cu aplauze de majoritatea liderilor europeni care contează la nivelul marilor decizii politice din UE: partidul polonez Lege și Dreptate (PiS), naționalist și în permanentă disonanță  cu cei de la Bruxelles, foarte apropiat de extrema-dreaptă europeană, a pierdut ieri votul de neîncredere pe care-l propusese în Seim, astfel încât Donald Tusk (fost premier între 2007-2014) își poate începe în liniște activitatea în fruntea unui guvern polonez totalmente dedicat idealurilor europene. Veste bună care înseamnă deblocarea fondurilor europene blocate de mult timp și deschiderea unor raporturi normale cu aliații de la Bruxelles dar și, spun analiștii politici, dar și o pierdere semnificativă în perspectiva alegerilor europene pentru zona naționaliștilor și extremei-drepte din Parlamentul European, bloc politic bazat în mare măsură pe grupul europarlamentarilor polonezi. Asta nu înseamnă că, în spațiul intern, lucrurile se vor potoli ușor deoarece Jaroslav Kackynski a lansat ieri, în lipsă de alte argumente, o acuzație extrem de gravă: „știu singur lucru, ești un agent german!”.

Dar această veste bună din Polonia – care nu mă îndoiesc că a bucurat extrem de mult și România, deoarece Varșovia este marele nostru strategic în zona est și central europeană -   nu ajunge să limpezească acum orizontul foarte înnorat de la Bruxelles dinaintea unui Summit unde trebuie să se ia niște decizii extrem de dificile și cu consecințe de durată în relațiile internaționale ale UE.

Desigur, este vorba în primul rând despre decizia de a deschide oficial negocierile de aderare cu Ucraina (pesemne la pachet și cu R.Moldova și Georgia), acum încă în cumpănă datorită opoziției ferme a Ungariei care afirmă că nu va ceda „în fața niciunui șantaj sau mite”. În cazul în care Ungaria nu va ceda, conform regulilor actualmente în curs, o decizie favorabilă în cazul Ucrainei este imposibilă, la fel ca și în cazul Chișinăului dacă se va continua politica tratării „la pachet” a celor două țări.

Ca atare, s-au căutat indicații în declarațiile oficiale ale miniștrilor de externe reuniți ieri în formatul Consiliului ministerial de externe. Josep Borrell, Înaltul reprezentant pentru politică externă și securitate, a confirmat că au fost deja un dialog și consultări la nivel de experți asupra viitoarelor aranjamente de securitate cu Ucraina , subliniind că nu este vorba numai despre oferirea de către UE a unui sprijin militar pentru Ucraina, ci și despre un demers privind acordarea unei linii de sprijin financiar, predictibile și de lungă durată: „ o majoritate importantă din miniștri a fost extrem de clară: nu este momentul să slăbim sprijinul nostru pentru Ucraina; dimpotrivă, trebuie să-l creștem și să-l accelerăm. În acest sens, nu cred că trebuie să vă amintesc că trebuie să rămânem uniți. Este necesar să ne întărim industria de apărare, să ajutăm Ucraina să  și-o întărească în mod considerabil pe a lor, trebuie să cădem de acord asupra celui de-al optulea pachet de ajutor și să oferim un pachet financiar de până la 50 miliarde EURO”.

În lipsa unui acord de ultimă oră cu Budapesta, asta s-ar putea să fie compensația în favoarea Kievului. Nu am niciun fel de îndoială că România, pe baza unei creșteri economice deosebit de puternice, nu are niciun fel de problemă în a susține noi linii de credit oferite Ucrainei, să vedem însă ce urmări vor exista în cazul electoratului, asta dacă se urmează scenariul actual din SUA.

Așa cum vă anunțam acum câteva zile, a mai existat o altă temă deosebit de spinoasă pe agenda lucrărilor de ieri la care a participat și ministrul român de externe: situația catastrofală din Gaza și deținerea inacceptabilă de ostatici de către teroriștii din Hamas. În acest context, se spune în comunicatul oficial, Înaltul reprezentant a subliniat faptul că suferința oamenilor din Gaza constituie o sfidare fără precedent la adresa comunității internaționale. Civilii constituie 70% din pierderile de vieți omenești și aproximativ 85% din populația (în jur de 1,9 milioane de oameni) a fost deplasată forțat de pe teritoriul natal.

„Suntem alarmați de nivelul violenței coloniștilor din Bana de Vest – spunea Borrell vorbind în numele tuturor miniștrilor de externe din UE, incluzând aici și poziția curajoasă a României. Am condamnat și faptul că guvernul israelian a aprobat construcția a încă 1700 unități locative în Ierusalim de est pentru a extinde coloniile, ceea ce considerăm a fi o acțiune ilegală în termenii legislației internaționale. Condamnăm această decizie”.

Ar putea să fie o indicație că în cadrul Summit-ului se va discuta (nimeni nu speră într-adevăr că se va putea supune la vot, dar oricum semnalul politic este foarte important) cererea primilor miniștri din Spaniai, Irlanda, Belgia și Malta ca UE să susțină oficial o încetare a focului pe motive umanitare în războiul între Israel și Hamas  precum și organizarea unei conferințe internaționale de pace privind Gaza și crea cât mai curând a unui State Palestinian independent. adică exact ceea ce ar fi trebuit să voteze vineri Consiliul de Securitate dacă SUA nu și-ar fi exercitat dreptul de veto.

Aici lucrurile se complică foarte tare și trebuie să așteptăm să vedem ce decizie vor lua liderii europeni pentru a comenta mai apoi despre consecințe. Aveți aici programul și temele oficiale ce vor fi discutate la Bruxelles.