Tensiuni la Nistru în ajunul alegerilor prezidenţiale - securiştii transnistreni răpesc poliţişti moldoveni!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Structurile de securitate subordonate regimului separatist de la Tiraspol au sechestrat miercuri doi bărbaţi din oraşul Camenca (stânga Nistrului), unul fiind angajat al MAI de la Chişinău.

Sursele DW de la Chişinău susţin că numărul persoanelor răpite de separatişti s-ar ridica deja la 4, fiind vorba de un poliţist, un civil, un angajat al Agenţiei Servicii Publice (de la Chişinău) şi un miliţian transnistrean. Preşedintele comisiei parlamentare pentru securitate naţională, Alexandru Jizdan, a confirmat că au fost reţinute, în total, patru persoane.

Potrivit Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, separatiştii îl acuză pe poliţistul moldovean de „spionaj în favoarea Moldovei”. MAI de la Chişinău susţine că poliţistul răpit miercuri ar fi fost dus la Tiraspol, dar nu se ştie nimic despre locul exact în care s-ar afla acesta. 

Este vorba de Andrei Amarfi, angajat al Inspectoratului de Poliţie Floreşti. Acesta a fost răpit miercuri din curtea propriei gospodării din localitatea Camenca. Asta după ce el, aflându-se la Sănătăuca, la părinţi, a fost apelat telefonic de către soţie, care i-a spus că, noaptea, cineva le-a spart geamul casei.

Bărbatul s-a dus imediat să clarifice situaţia, iar când a ajuns, a fost înconjurat de persoane necunoscute, cu cagule pe cap, care l-au imobilizat, l-au urcat cu forţa într-un automobil şi l-au dus într-o direcţie necunoscută. Răpirea a avut loc în zona de securitate, monitorizată de pacificatori ruşi.

Acuzaţi de către separatişti de trădare de „patrie”

Joi, SIS de la Chişinău a anunţat că deţine informaţii operative despre ceea ce instituţia numeşte „reţinerea unor personae cărora li se incriminează activitatea în interesul organelor constituţionale ale Republicii Moldova”. SIS nu precizează însă câte persoane au fost răpite de securiştii separatişti şi utilizează în comunicat termenul „reţinere”, nu răpire.

MAI a confirmat însă, că tot miercuri forţele ilegale din stânga Nistrului au mai răpit un bărbat, iar deputatul Chiril Moţpan, fost angajat al MAI, a scris pe Facebook că ar fi vorba de Adrian Glijin, din localitatea Kuzmin, raionul Camenca. Potrivit lui Moţpan, Glijin este acuzat de separatişti tot de spionaj în favoarea Moldovei.

Potrivit Asociaţiei „Promo-Lex”, Glijin a fost răpit de pe câmp, la 7 octombrie, aproximativ la ora 13.00 de către 5 mascaţi. Acesta are 41 de ani, este căsătorit şi are 3 copii, între care unul minor.

Iar joi, 8 octombrie, de la ora 4.00 dimineaţă până la 7.00, persoane în civil, necunoscute au intrat în casa acestuia şi, în prezenţa copiilor şi soţiei lui Adrian Glijin, au percheziţionat domiciliul, fiind preluate toate sursele de stocare a informaţiei (laptop, tabletă, telefoane, inclusiv bunurile care aparţin soţiei, cumnatului şi copilului). În timpul acestor acţiuni, unul dintre civili le-ar fi spus membrilor familiei lui Adrian Glijin că el este acuzat de ”trădare de patrie”.

„Promo-LEX” denunţă lipsa de acţiuni eficiente din partea autorităţilor constituţionale în vederea asigurării unui set minim de garanţii persoanelor care locuiesc sau se află pe teritoriul regiunii transnistrene. Organizaţia, specializată în acordarea de asistenţă juridică persoanelor din stânga Nistrului, susţine că, în ultimele zile, a fost informată şi despre alte cazuri de răpire a persoanelor de către forţele separatiste şi cere autorităţilor de la Chişinău să întreprindă rapid acţiuni eficiente, pentru stabilirea locului şi eliberarea imediată şi necondiţionată a persoanelor răpite.

Igor Dodon „profund îngrijorat” abia a doua zi

Preşedinetele moldovean pro-rus, Igor Dodon, a reacţionat abia joi la acţiunile ilegale întreprinse de securiştii transnistreni la Camenca. El a spus că este „profund îngrijorat de incidentul produs”. Anterior, Dodon s-a întâlnit cu şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, şi au depus, împreună, flori la monumentul cazacilor care, în timpul conflictului armat de la Nistru, din 1992, au tras în poliţiştii moldoveni mobilizaţi atunci să apere integritatea ţării. Iar recent, Igor Dodon l-a numit pe liderul separatist „preşedintele Transnistriei”.

image

Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria

La rândul său, opoziţia pro-europeană din Parlament a cerut convocarea imediată a Legislativului (organ paralizat de mai bine de trei săptămâni prin intermediul majorităţii parlamentare controlate de Igor Dodon), pentru a discuta despre cazurile de răpire de persoane.

Deputaţii Platformei DA au anunţat că vor înainta o moţiune simplă împotriva ministrului de Interne, Pavel Voicu, şi au cerut exprimarea votului de neîncredere directorului SIS, Alexandr Esaulenco. Cei din Partidul Acţiune şi Solidaritate au reacţionat imediat. Ei au spus că vor sprijini demersul deputaţilor din Platforma DA şi au chemat partidele parlamentare să revină în Parlament „pentru a lua măsuri urgente” în legătură cu acţiunile forţelor separatiste.

Misiunea OSCE în Republica Moldova a anunţat că urmăreşte îndeaproape situaţia legată de incidentul care a avut loc în Zona de Securitate şi care a avut drept consecinţă răpirea unui poliţist din Floreşti de către structurile transnistrene. Într-un comunicat de presă, OSCE declară că este în contact cu ambele părţi, dar şi cu Comisia Unifactă de Control pentru a clarifica toate circumastanţele.

Dosare formale, fără finalitate

SIS de la Chişinău a comunicat că i-a identificat pe toţi angajaţii structurilor de securitate de la Tiraspol care au participat la răpirea ofiţerului de poliţie Andrei Amarfi. Iniţial, Procuratura din Floreşti a iniţiat un dosar penal „pe faptul răpirii de persoane şi uzurpare de calităţi oficiale”.

Joi însă, procurorul general, Alexandr Stoianoglo, a dispus retragerea dosarului din gestiunea Procuraturii Floreşti şi a dispus transmiterea acestuia, pentru continuarea urmăririi penale, Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale. Stoianoglo a dispus formarea unui grup de urmărire penală în care, pe lângă procurori specializaţi, au fost incluşi şi procurori din cadrul Procuraturii Floreşti, ofiţeri de urmărire penală din cadrul MAI, ofiţeri de investigaţii de la MAI şi ofiţeri de investigaţii din cadrul SIS.

image

Imagine din Transnistria

Nu este prima dată când forţele separatiste răpesc oameni pe care îi acuză de spionaj în favoarea Moldovei, până acum fiind vorba de zeci de astfel de cazuri. De fiecare dată, procurorii moldoveni pornesc dosare penale împotriva exponenţilor grupării separatiste implicaţi în răpiri de persoane, dar niciodată nu s-a întâmplat, în ultimii 30 de ani, ca cineva din Transnistria să fie tras la răspundere de către autorităţile constituţionale pentru astfel de infracţiuni. Motivul - autorităţile competente nu pot desfăşura activităţi speciale de investigaţii în stânga Nistrului, deoarece Chişinăul nu are posibilitate de a efectua controlul efectiv asupra acelui teritoriu.

Singura speranţă – implicarea comunităţii internaţionale

Aşa că, şi de această dată, Guvernul de la Chişinău a sesizat toţi actorii implicaţi în reglementarea transnistreană. De asemenea, situaţia creată a ajuns în vizorul Oficiului Consiliului Europei în Republica Moldova şi a Reprezentanţei ONU din Chişinău. „Asemenea acţiuni sunt inadmisibile, ilegale şi încalcă cele mai fundamentale drepturi ale omului, fiind o provocare constantă în ultima perioadă”, susţine vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Cristina Lesnic. Ea a menţionat că Biroul Politici de Reintegrare a făcut demersuri către partea transnistreană în care cere explicaţii în legătură cu situaţia creată.

Şi premierul Ion Chicu a convocat o şedinţă de lucru în legătură cu ultimele cazuri de răpire a persoanelor în stânga Nistrului. El a vorbit despre „acţiuni provocatoare concertate” ale structurilor separatiste, îndreptate împotriva drepturilor fundamentale ale omului, împotriva securităţii statului şi ordinii de drept.

La rândul său, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a atenţionat despre faptul că, în ultima perioadă, „se atestă o amplificare a activităţilor provocatoare cu caracter destabilizator din partea pretinselor structuri de forţă din stânga Nistrului”. La 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova vor avea loc alegeri prezidenţiale.

Ultimă oră

Pretinsul minister de externe de la Tiraspol a anunţat cu puţin timp în urmă că „doi reprezentanţi ai forţelor moldoveneşti de securitate” au fost eliberaţi urmare a unei „conversaţii telefonice” a preşedintelui Igor Dodon cu „preşedintele” autoproclamatei republici transnistrene, Vadim Krasnoselski, în cadrul căreia „interlocutorii şi-au confirmat aderarea reciprocă la principiile dialogului constructiv şi al umanităţii”.

Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite