SUA are ÔÇ×o mentalitate de R─âzboi ReceÔÇŁ, ajutorul Chinei ÔÇ×a adus beneficii tangibile altor stateÔÇŁ, iar mediul de afaceri pentru companiile chineze din SUA ÔÇ×continu─â s─â se deteriorezeÔÇŁ. China la zi

0
0
blog
Sursa: South China Morning Post

Secretarul de stat american Blinken a ┼úinut pe 26 mai, la Universitatea George Washington, ├«n cadrul ÔÇ×Asia SocietyÔÇŁ, un amplu discurs despre politica Statelor Unite al Americii fa┼ú─â de China.

Partea chinez─â s-a mobilizat ┼či a caracterizat interven┼úia Secretarului de Stat ca o ac┼úiune ostil─â la adresa ei, oficialul american ÔÇ×exager├ónd amenin┼úarea venit─â din partea Chinei printr-un limbaj ambalat cu aten┼úie, intervenind ├«n afacerile interne ale Chinei, calomniind politicile interne ┼či externe ale Chinei ┼či ├«ncerc├ónd s─â suprime ┼či s─â ├«ngr─âdeasc─â ChinaÔÇŁ.

Strategia de r─âspuns a Chinei este tentativa de a demonta toate aser┼úiunile p─âr┼úii americane, punct cu punct, rezult├ónd un text amplu ┼či stufos, care nu face dec├ót s─â reia ┼či s─â sistematizeze declara┼úii anterioare punctuale la adresa Americii sau ale Vestului. ├Än limbajul Beijingului, ÔÇ×s─â vorbim cu fapte ┼či cu cifre ┼či s─â dezv─âluim lumii ├«n┼čel─âtoria, ipocrizia ┼či nocivitatea SUA fa┼ú─â de ChinaÔÇŁ.

Remarc─âm dou─â aspecte din lunga reac┼úiei a p─âr┼úii chineze, esen┼úial─â pentru a ├«n┼úelege China de azi ┼či, mai ales, China de m├óine:

1. Tonalitatea ridicat─â, ofensat─â ┼či ofensiv─â a discursului, care aminte┼čte, de fapt, de stilul pe care a fost consacrat ├«n rela┼úia bilateral─â de c─âtre Directorul Biroului Comisiei Centrale pentru politic─â extern─â, Yang Jiechi, ├«n faimoasa reuniune de la Alaska din 18 martie 2021, unde s-a ├«nt├ólnit cei mai ├«nal┼úi oficiali ai diploma┼úiilor americane, respective chineze, ┼či au ┼čocat audien┼úa ÔÇô mai cu seam─â partea chinez─â! - prin tonalitatea nemaiv─âzut a pozi┼úiilor (analizele aici ┼či aici). China vrea s─â par─â ├«n ofensiv─â.

2. Strategia de comunicare a Chinei este relativ identic─â ├«n stil cu cea a Federa┼úiei Ruse: nu doar c─â nu ├«┼či asum─â nimic din pozi┼úia Occidentului, pe care o respinge de plano, dar reac┼úioneaz─â ├«ncerc├ónd s─â acrediteze ideea c─â, de fapt, orice ar face Federa┼úia Rus─â ÔÇô ┼či China, ├«n acest caz ÔÇô este mult mai pu┼úin dec├ót a f─âcut Vestul ├«n general ┼či America ├«n special. Ideea de baz─â este c─â Occidentul nu mai are suprema┼úia moral─â pentru a apostrofa nicio alt─â ┼úar─â, pentru c─â ┼či el a gre┼čit cel pu┼úin la fel de mult ┼či, prin urmare, nu are autoritatea moral─â de a ÔÇ×da lec┼úii cuivaÔÇŁ.

3. Dac─â cele dou─â strategii de comunicare, cea rus─â ┼či cea chinez─â, sunt coordonate, nu putem ┼čti cu certitudine. Asist─âm ├«ns─â, indirect, la un ÔÇ×acord diplomaticÔÇŁ, mai mult sau mai pu┼úin tacit, ├«ntre Moscova ┼či Beijing care, ├«n premier─â, pe diapazoane diferite ┼či pe dosare diferite ÔÇô Rusia pe cazul Ucrainei, China pe lumii ├«ntregi ÔÇô practic─â acela┼či stil de diploma┼úie ┼či pun pe mas─â acela┼či seturi de critici fa┼ú─â de America ┼či fa┼ú─â de Occident.

Cu ce rezultat ┼či c├ót─â credibilitate? Greu de spus deocamdat─â, dac─â ne raport─âm la scara ├«ntregii planete. Men┼úion─âm c─â, ├«n cazul evenimentelor recente legate de vizita doamnei Nancy Pelosi la Taipei, reac┼úia chinez─â devine ┼či mai relevant─â ┼či, de ce nu, mai constr├óng─âtoare.

S─â trecem acum la partea a cincea a r─âspunsului Chinei la strategia american─â. Prima parte se poate citi aici, a doua parte aici, a treia parte aici, a patra parte aici.

A cincisprezecea gre┼čeal─â: SUA vor s─â ofere ┼ú─ârilor o alegere alternativ─â pentru a le sc─âpa de investi┼úiile opace care creeaz─â povara datoriei.

Faptele: ├Än furnizarea de ajutor extern, China a respectat ├«ntotdeauna suveranitatea ┼ú─ârii beneficiare, f─âr─â a impune nicio condi┼úie, insist├ónd asupra beneficiilor reciproce ┼či a unei situa┼úii avantajoase pentru ambele p─âr┼úi. Ajutorul Chinei a adus beneficii tangibile ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare, ceea ce a dus la aprecierea ┼či mul┼úumirea acestora.


Foto: BEIJING, CHINA - 04 SEPTEMBRIE 2015: Pre┼čedintele chinez Xi Jinping (dreapta) d─â m├óna cu pre┼čedintele sud-african Jacob Zuma la Sala Mare a Poporului pe 4 septembrie 2015 ├«n Beijing, China. Jacob Zuma a sosit ├«n China pentru a participa la activit─â┼úile comemorative ale celei de-a 70-a anivers─âri de la victoria R─âzboiului de rezisten┼ú─â al poporului chinez ├«mpotriva agresiunii japoneze ┼či al celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Sursa aici.

blog

A┼ča-numita ÔÇ×capcan─â a datoriilor ChineiÔÇŁ este o ÔÇ×capcan─â a discursuluiÔÇŁ folosit─â de Statele Unite ┼či de Occident pentru a def─âima China ┼či pentru a se amesteca ├«n cooperarea Chinei cu alte ┼ú─âri ├«n curs de dezvoltare. Potrivit unui articol publicat ├«n Atlantic Monthly ├«n 2021, ÔÇ×teoria capcanei datoriilor ChineiÔÇŁ este doar o mare minciun─â fabricat─â de unii politicieni occidentali.

Capitalul occidental constituie cel mai mare creditor al ţărilor în curs de dezvoltare. Conform statisticilor din 2022 ale Băncii Mondiale privind datoria internaţională, în datoria externă globală a Africii, datoria instituţiilor financiare multilaterale reprezintă 28,8%, iar datoria creditorilor comerciali, dominată de instituţiile financiare occidentale, reprezintă 41,8%, ambele deţinând aproape trei sferturi din datorie, ceea ce le face să fie cei mai mari contribuitori la datoria Africii.

Directorul Centrului pentru Studii China-Africa (China-Africa Research Initiative) de la Universitatea Johns Hopkins a declarat c─â, dup─â ce a analizat mii de documente privind ├«mprumuturile externe oferite de partea chinez─â, majoritatea pentru proiecte din Africa, nu a g─âsit nicio dovad─â care s─â ateste c─â China inten┼úioneaz─â s─â for┼úeze ┼ú─ârile s─ârace s─â se ├«ndatoreze, s─â le confi┼čte activele sau s─â ├«ncerce s─â aib─â un rol mai amplu ├«n afacerile lor interne. Datele din cercetarea centrului arat─â c─â ponderea total─â a datoriei externe a Chinei ├«n Africa este de 17%, mult mai mic─â dec├ót ├«n Occident. Nicio ┼úar─â african─â nu a fost for┼úat─â s─â-┼či foloseasc─â resursele strategice, cum ar fi porturile ┼či minele, ca garan┼úie pentru a ob┼úine finan┼úare din partea Chinei. Deutsche Welle (DW) sus┼úine c─â R.P.Chinez─â nu poate avea acces la infrastructura ┼ú─ârilor africane debitoare ├«n cazul ├«n care acestea nu-┼či pot pl─âti datoriile.

Esenţa problemei datoriilor este o problemă de dezvoltare. Cheia pentru rezolvarea acestei probleme constă în asigurarea faptului că fondurile împrumutate sunt utilizate în mod eficient.

├Än cazul Africii, de exemplu, finan┼úarea acesteia de c─âtre ┼ú─ârile occidentale este concentrat─â ├«n principal ├«n domenii neproductive, iar majoritatea ├«mprumuturilor includ condi┼úii politice, precum drepturi ale omului, reforme ├«n domeniul justi┼úiei, care nu reu┼česc s─â promoveze cu adev─ârat dezvoltarea economic─â, s─â creasc─â veniturile fiscale ale guvernului ┼či s─â ├«mbun─ât─â┼úeasc─â balan┼úa de pl─â┼úi, ci devin ├«n schimb instrumente pentru controlul ┼či cauzarea de prejudicii ├«n Africa.

China a respectat ├«ntotdeauna voin┼úa poporului african ┼či s-a bazat pe nevoile reale ale Africii, iar investi┼úiile ┼či finan┼ú─ârile sale ├«n ┼ú─ârile africane sunt utilizate ├«n principal pentru construirea infrastructurii ┼či pentru domenii productive. De la ├«nceputul noului secol, China a sprijinit ├«n mod activ dezvoltarea economic─â a Africii, oferind un nou canal de finan┼úare pentru Africa, diferit de tradi┼úionalul ÔÇ×Club de la ParisÔÇŁ, ceea ce a ajutat Africa s─â ├«┼či consolideze propriile func┼úii, s─â ├«┼či ├«mbun─ât─â┼úeasc─â capacitatea de dezvoltare independent─â. Acesta a oferit un impuls eficient ÔÇ×erei de aurÔÇ× a Africii, care a ├«nregistrat o cre┼čtere economic─â rapid─â timp de dou─âzeci de ani consecutivi.

Deborah Brautigam, profesor la Universitatea Johns Hopkins, a remarcat diversitatea investi┼úiilor chineze. Numai ├«n 2014, companiile chineze au semnat contracte ├«n valoare de peste 70 de miliarde de dolari americani pentru construc┼úia unor infrastructuri importante, cum ar fi spitale, conducte de petrol, gaze ┼či aeroporturi ├«n Africa.

Conform unor statistici incomplete, din 2000 p├ón─â ├«n 2020, China a construit peste 13.000 de kilometri de drumuri ┼či c─âi ferate ├«n Africa, a construit peste 80 de instala┼úii energetice de mare anvergur─â, a ajutat la construirea a peste 130 de unit─â┼úi medicale, 45 de stadioane ┼či peste 170 de ┼čcoli, form├ónd ├«n total peste 160.000 de profesioni┼čti ├«n diverse domenii pentru Africa.

Proiectul Nairobi Expressway, construit de companii chineze ├«n Kenya prin parteneriat public-privat a creat peste 6.000 de locuri de munc─â locale ┼či a beneficiat de peste 200 de subcontractan┼úi ┼či c├óteva sute de furnizori locali. Guvernul kenyan a apreciat foarte mult acest lucru, numindu-l o manifestare important─â a cooper─ârii reciproc avantajoase pentru ambele p─âr┼úi.

Proiectul portului de mare ad├óncime Lekki din Nigeria (Lekki Deep Sea Port), ├«n care sunt implicate companii chineze, a oferit peste 1.200 de locuri de munc─â locale ┼či se preconizeaz─â c─â va crea, direct ┼či indirect, 170.000 de locuri de munc─â dup─â finalizare.

Un studiu realizat de oamenii de ┼čtiin┼ú─â din Hong Kong arat─â c─â peste 80% dintre angaja┼úii companiilor chineze care au participat la sondaj erau africani locali.

Cercet─ârile efectuate de London School of Economics and Political Science arat─â c─â investi┼úiile chineze ├«n Africa au avut un impact ÔÇ×semnificativ ┼či pozitivÔÇŁ pe termen lung.

Potrivit unui studiu realizat de RAND Corporation, leg─âturile feroviare ├«ntre partenerii comerciali au contribuit la o cre┼čtere de 2,8% a exporturilor din ┼ú─ârile situate de-a lungul ÔÇ×Centurii ┼či DrumuluiÔÇŁ.

China acord─â o importan┼ú─â deosebit─â sustenabilit─â┼úii datoriilor proiectelor ┼či a semnat ÔÇ×Principiile directoare privind finan┼úarea Centurii ┼či DrumuluiÔÇŁ cu 26 de ┼ú─âri ├«nc─â din 2017. ├Än 2019, China a publicat ÔÇ×Cadrul de sustenabilitate a datoriei pentru ┼ú─ârile participante la ini┼úiativa Centura ┼či DrumulÔÇŁ, bazat pe situa┼úia datoriei ┼či a capacit─â┼úii de rambursare a ┼ú─ârilor debitoare, insist├ónd asupra consult─ârii egale, respect─ârii legilor, deschiderii ┼či transparen┼úei, sporind supravegherea ┼či evaluarea beneficiilor economice, sociale ┼či de subzisten┼ú─â ale proiectelor, orient├ónd fluxul de datorie suveran─â c─âtre zone eficiente ┼či asigur├ónd beneficiile pe termen lung ale proiectelor. ├Än acela┼či timp, China a depus, de asemenea, eforturi proactive pentru a ÔÇ×reduce povaraÔÇŁ ┼ú─ârilor debitoare.

Potrivit unui studiu al B─âncii Mondiale, China a restructurat datoria ┼ú─ârilor cu venituri mici de ┼čaptezeci ┼či unu de ori ├«ntre 2008 ┼či 2021. ├Än 2020, China a r─âspuns activ Ini┼úiativei G20 de reducere a datoriei, oferind peste 1,3 miliarde de dolari americani pentru reducerea datoriei numai ├«n acel an, reprezent├ónd aproape 30% din totalul reducerii datoriei G20, ceea ce o face cel mai mare contribuitor din G20. China a semnat acorduri de suspendare a datoriilor ┼či a ajuns la o ├«n┼úelegere reciproc─â privind reducerea datoriei cu 19 ┼ú─âri africane ┼či a participat ├«n mod activ la cadrul comun al G20 pentru a trata, de la caz la caz, problema datoriei Ciadului ┼či a Etiopiei.

Exist─â o nemul┼úumire larg r─âsp├óndit─â ├«n r├óndul ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare, deoarece SUA ┼či ┼ú─ârile occidentale nu numai c─â nu iau m─âsuri, dar critic─â ajutorul venit din partea Chinei.

Profesorul Samita Hattige, consilier la Comisia Na┼úional─â pentru Educa┼úie din Sri Lanka, a declarat ├«ntr-un interviu acordat Global Times c─â ÔÇ×├Ämprumuturile acordate de China se bazeaz─â pe nevoile guvernului din Sri Lanka de a ne ├«mbun─ât─â┼úi infrastructura, iar aceste ├«mprumuturi au f─âcut o mare diferen┼ú─â pentru economia ┼či mijloacele noastre de trai. A┼ča-numita ÔÇ×capcana datoriilor ChineiÔÇŁ nu exist─â. ├Än plus, ponderea Chinei ├«n datoria extern─â a Sri Lanka este de aproximativ 10%. Aparent unele mass-media au ales s─â ignore acest fapt. ├Än timp ce mass-media occidental─â promoveaz─â ÔÇ×capcana datoriilor ChineiÔÇŁ, aceasta, ascunde de fapt, ├«n mod deliberat valoarea economic─â uria┼č─â a dezvolt─ârii economice, a locurilor de munc─â, a atragerii de investi┼úii etc. care rezult─â din ├«mbun─ât─â┼úirea infrastructuriiÔÇŁ.

Pe data de 17 ianuarie 2022, Sri LankaÔÇÖs Daily News a publicat un articol intitulat ÔÇ×Sri Lanka, Bangladesh ┼či Nepal au nevoie de China pentru dezvoltareÔÇŁ, ├«n care se afirma: ÔÇ×┼ó─ârile din Asia de Sud au nevoie de China ├«n procesul lor de dezvoltare, deoarece China este sinonim cu termenul ÔÇ×dezvoltareÔÇŁ. Ini┼úiativa Chinei ÔÇ×Centura ┼či DrumulÔÇŁ a adus beneficii pentru aproape toate ┼ú─ârile din Asia de Sud. ├Än ceea ce prive┼čte Sri Lanka, aceast─â ┼úar─â este beneficiara proiectelor chineze. De┼či atunci c├ónd vine vorba de aceast─â ┼úar─â mul┼úi vorbesc doar despre ÔÇ×capcana datoriilor chinezeÔÇŁ, nimeni nu men┼úioneaz─â dezvoltarea pe care investi┼úiile chineze au adus-o ├«n porturile maritime, aeroporturile, autostr─âzile na┼úionale ┼či centrele de distribu┼úie din Sri Lanka.ÔÇŁ

├Äntr-un interviu acordat celor de la Nikkei Asian Review ├«n 2022, pre┼čedintele Ugandei, Yoweri Museveni a declarat c─â ÔÇ×Africa a avut probleme (datorii) ├«n ultimii 600 de ani, din cauza comer┼úului cu sclavi, colonialismului ┼či neocolonialismului, niciuna dintre acestea plec├ónd din China. Partea chinez─â a sprijinit poporul african ├«n lupta ├«mpotriva colonialismului ├«nainte de a ├«ncepe activitatea economic─â pe continent.ÔÇŁ

Pre┼čedintele Rwandei, Paul Kagame, a subliniat c─â prezen┼úa Chinei ├«n Africa este diferit─â de cea a altor ┼ú─âri: ÔÇ×China nu a for┼úat niciodat─â nicio ┼úar─â s─â ├«i acorde ├«mprumuturi cu scopul de a acumula datorii.ÔÇŁ

Ministrul nigerian de Externe, Geoffrey Onyeama, a declarat c─â Nigeria a ales companii chineze pentru proiecte de infrastructur─â, deoarece acestea au experien┼ú─â ┼či ofer─â tarife competitive, a┼čadar China nu a folosit proiectele pentru a exercita a┼ča-numita ÔÇ×influen┼ú─âÔÇŁ.

A ┼čaisprezecea gre┼čeal─â: De prea mult timp companiile chineze beneficiaz─â de un acces mult mai mare pe pia┼úa american─â dec├ót companiile americane ├«n China. Companiile americane care ├«┼či desf─â┼čoar─â activitatea ├«n China se confrunt─â adesea cu transferuri sistematice for┼úate de tehnologie, ├«n timp ce companiile chineze din SUA au fost protejate de statul nostru de drept.

Faptele: China s-a angajat ├«ntotdeauna s─â promoveze un mediu de afaceri favorabil, bazat pe principiile pie┼úei, guvernat de lege ┼či conform standardelor interna┼úionale. ├Än schimb, mediul de afaceri pentru companiile chineze din SUA continu─â s─â se deterioreze.

Sursa foto aici.

blog

China este economia care a ├«nregistrat cea mai substan┼úial─â ├«mbun─ât─â┼úire a mediului de afaceri. ├Än ultimii ani, a depus eforturi continue pentru a reduce lista negativ─â a investi┼úiilor str─âine, ┼či-a ├«mbun─ât─â┼úit institu┼úiile de promovare ┼či protec┼úie a┬á investi┼úiilor ┼či de raportare a informa┼úiilor ┼či alte sisteme ┼či a consolidat protec┼úia propriet─â┼úii intelectuale, devenind astfel una dintre cele mai bune economii din lume ├«n ceea ce prive┼čte mediul de afaceri. Odat─â cu ├«mbun─ât─â┼úirea continu─â a mediului de afaceri ┼či a mega-pie┼úei sale interne, China este un magnet pentru investi┼úiile transfrontaliere din ├«ntreaga lume. Num─ârul de noi ├«ntreprinderi cu investi┼úii str─âine este ├«n cre┼čtere constante ├«n China. ├Äntre 2012 ┼či 2021, num─ârul ├«ntreprinderilor cu investi┼úii str─âine ├«n China a crescut de la 441.000 la 664.000, ceea ce reprezint─â o cre┼čtere de peste 50%. Potrivit raportului ÔÇ×Doing Business 2020ÔÇŁ publicat de Banca Mondial─â, China s-a clasat pe locul 31 ├«n lume ├«n ceea ce prive┼čte u┼čurin┼úa de a face afaceri, urc├ónd cu 47 de locuri ├«n doi ani. Sondajul privind ÔÇ×├Äncrederea ├«n afaceri din anul 2021ÔÇŁ realizat de Camera de Comer┼ú a Uniunii Europene ├«n China arat─â c─â majoritatea companiilor europene intervievate au considerat c─â aplicarea drepturilor de proprietate intelectual─â este ÔÇ×adecvat─âÔÇŁ sau ÔÇ×excelent─â ├«n ChinaÔÇŁ, ceea ce reprezint─â un nivel record de satisfac┼úie.

Companiile str─âine, inclusiv cele americane din China, sunt cele care pot spune cel mai bine dac─â mediul de afaceri din China este bun sau nu. Potrivit studiului privind ÔÇ×Mediul de afaceri din China ├«n 2022ÔÇŁ publicat de Camera American─â de Comer┼ú din China, 58% dintre companiile americane din China au ├«nregistrat o cre┼čtere a veniturilor ├«n 2021, 66% dintre companii inten┼úioneaz─â s─â ├«┼či majoreze investi┼úiile ├«n China ├«n acest an, iar China r─âm├óne o prioritate de top a planific─ârii investi┼úiilor globale pentru 60% din companii. Potrivit ÔÇ×Sondajului privind mediul de afaceri din China ├«n anul 2021ÔÇŁ, publicat de Consiliul de Afaceri SUA-China, 95% dintre companiile intervievate continu─â s─â aib─â profit ├«n opera┼úiunile lor ├«n China, iar 74% dintre companii au luat China drept o prioritate de top sau una dintre primele cinci ┼ú─âri prioritare ├«n strategia lor de afaceri. ├Än primele patru luni ale anului 2022, investi┼úiile reale ale SUA ├«n China au crescut cu 53,2% de la an la an. Aceste cifre demonstreaz─â pe deplin optimismul companiilor str─âine ├«n perspectivele de dezvoltare economice ale Chinei, precum ┼či recunoa┼čterea mediului de afaceri al Chinei ┼či despre ├«ncrederea ├«n construirea unei afaceri pe termen lung pe pia┼úa chinez─â.

Pentru a-┼či men┼úine hegemonia ┼či interesele economice, SUA au abuzat de puterea lor na┼úional─â, ├«nc─âlc├ónd principiile economiei de pia┼ú─â ┼či regulile comer┼úului interna┼úional ┼či au recurs la toate mijloacele posibile pentru a suprima ┼či a limita ├«ntreprinderile chineze. Guvernul SUA a fabricat tot felul de minciuni precum ÔÇ×munca for┼úat─âÔÇŁ ├«n ├«ncercarea de a suprima industriile de bumbac, de ro┼čii ┼či fotovoltaice solare din Xinjiang. Conform unor statistici incomplete, ├«n 2021, Serviciul Vamal ┼či de Protec┼úie a Frontierei (CBP) a emis ┼čapte ordine de suspendare a m─ârfurilor trimise ├«n SUA (precum ├«mbr─âc─âminte, textile, semin┼úe ┼či conserve de ro┼čii, past─â de tomate, produse pe baz─â de siciliu, produse electronice etc. produse ├«n Xinjiang), care implic─â ÔÇ×munca for┼úat─âÔÇŁ. Au confiscat bunuri ├«n valoare de 485 de milioane de dolari americani, ceea ce reprezint─â o cre┼čtere semnificativ─â at├ót ├«n ceea ce prive┼čte cantitatea, c├ót ┼či valoarea fa┼ú─â de 2020. Actuala administra┼úie american─â a dep─â┼čit-o pe cea anterioar─â ├«n ceea ce prive┼čte num─ârul, c├ót ┼či intensitatea sanc┼úiunilor impuse Chinei pe problema ce vizeaz─â situa┼úia din Xinjiang.

SUA au impus restric┼úii ample asupra finan┼ú─ârii ┼či func┼úion─ârii ├«ntreprinderilor chineze ├«n SUA prin mijloace administrative opace ┼či nedrepte. Potrivit statisticilor oficiale americane, SUA au inclus p├ón─â ├«n prezent 1.055 de entit─â┼úi ┼či persoane fizice chineze (cu excep┼úia entit─â┼úilor afiliate ├«n str─âin─âtate) pe diverse liste de sanc┼úiuni. Dintre acestea, 467 se afl─â pe lista entit─â┼úilor, 306 pe lista resortisan┼úilor special desemna┼úi ┼či a persoanelor blocate (SDN), 201 pe lista persoanelor neverificate, 68 pe lista ├«ntreprinderilor din cadrul complexului militar-industrial chinez, precum ┼či alte c├óteva entit─â┼úi. ├Än februarie, Biroul Reprezentantului Comercial al SUA (USTR) a ad─âugat WeChat ┼či AliExpress pe cea mai recent─â ÔÇ×lista a pie┼úelor notoriiÔÇŁ, ├«n timp ce Pinduoduo ┼či alte companii chineze, precum ┼či nou─â pie┼úe fizice chineze au r─âmas pe list─â.

A ┼čaptesprezecea gre┼čeal─â: China profit─â de deschiderea economiei americane pentru a se angaja ├«n spionaj, piraterie informatic─â ┼či furt de tehnologie cu scopul de a-┼či promova propriile inova┼úii militare, de a-┼či consolida supravegherea intern─â ┼či de a cre┼čte dependen┼úa altor ┼ú─âri de tehnologia sa. Statele Unite ale Americii ar trebui s─â se asigure c─â tehnologiile sunt ├«nr─âd─âcinate ├«n valori democratice.

Faptele: Inova┼úia ┼či dezvoltarea tehnologic─â a Chinei se bazeaz─â pe propriile investi┼úii ┼či eforturi. Trasarea unor linii ideologice de c─âtre partea american─â ├«n ceea ce prive┼čte schimburile ┼či cooperarea ┼čtiin┼úific─â ┼či tehnologic─â ├«ntruchipeaz─â mentalitatea lor de R─âzboi Rece.

Sursa foto aici.

blog

China este un mare inovator ├«n lume, fiind lider mondial ├«n ceea ce prive┼čte contribu┼úiile ┼či rata de cre┼čtere ├«n inovare. Potrivit statisticilor, investi┼úiile ├«n cercetare ┼či ├«n dezvoltarea social─â ale Chinei ├«n 2021 au ajuns la 278,64 trilioane de yuani ├«n 2021, o cre┼čtere cu 14,2% fa┼ú─â de anul precedent. Un total de 696.000 de brevete de inven┼úie au fost autorizate ├«n 2021, ├«n cre┼čtere cu 31,3% fa┼ú─â de anul anterior. Raportul privind Indicele Global de Inovare 2021 (Global Innovation Index-GII) publicat de Organiza┼úia Mondial─â a Propriet─â┼úii Intelectuale (WIPO) a ar─âtat c─â Republica Popular─â Chinez─â a urcat de pe locul 35 pe locul 12 ├«n ceea ce prive┼čte capacitatea na┼úional─â de inovare. China g─âzduie┼čte ├«n prezent nou─âsprezece dintre primele o sut─â de clustere de ┼čtiin┼ú─â ┼či tehnologie din lume la nivel mondial, ocup├ónd locul al doilea ├«n lume. Solicitan┼úii chinezi au depus 69.500 de cereri interna┼úionale de brevet, ceea ce a f─âcut ca R. P. Chinez─â s─â ocupe primul loc ├«n lume pentru al treilea an consecutiv. Statisticile Oficiului European de Brevete (EPO) arat─â c─â ├«n 2021 au fost ├«nregistrate ├«n total 16.665 de cereri din China, ceea ce reprezint─â o cre┼čtere de 24% de la an la an ┼či cea mai mare cre┼čtere ├«n r├óndul principalelor ┼ú─âri care depun brevete.

├Än ultimii ani, China s-a integrat activ ├«n re┼úeaua global─â de inovare ├«n ┼čtiin┼ú─â ┼či tehnologie ┼či s-a bucurat de rezultate fructuoase ├«n schimburile tehnologice ┼či interpersonale ├«n cadrul ini┼úiativei ÔÇ×Centura ┼či DrumulÔÇŁ. De asemenea, China a promovat ├«n mod activ procesul de aderare la Acordul de la Haga ┼či la Tratatul de la Marrakesh, contribuind la guvernan┼úa global─â a drepturilor de proprietate intelectual─â. Potrivit sondajului privind ÔÇ×├«ncrederea ├«n afaceri ├«n China din anul 2021ÔÇŁ realizat de Camera de Comer┼ú a Uniunii Europene, peste jum─âtate dintre companiile intervievate consider─â aplicarea drepturilor de proprietate intelectual─â ├«n China ca fiind ÔÇ×suficient de buneÔÇŁ sau ÔÇ×foarte buneÔÇŁ.

Din punct de vedere istoric, SUA au furat ├«n mod repetat drepturile de proprietate intelectual─â prin spionarea informa┼úiilor, atragerea imigran┼úilor ┼či monopolizarea brevetelor pentru a ob┼úine dividende tehnologice.

Dup─â cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial, SUA au lansat opera┼úiunea Paperclip pentru a jefui brevetele tehnologice ale Germaniei, inclusiv cele privind aeronavele avansate ┼či controlul rachetelor dirijate.

Aproape toate agen┼úiile guvernamentale germane, institu┼úiile de cercetare ┼či de dezvoltare ┼či marile companii germane au fost jefuite, iar oamenii de ┼čtiin┼ú─â germani au fost for┼úa┼úi s─â imigreze ├«n SUA.

├Än anii 1990, agen┼úiile de informa┼úii americane au instalat dispozitive de interceptare ├«n ma┼činile negociatorilor japonezi ├«n timpul discu┼úiilor comerciale cu automobile pentru a ob┼úine at├ót informa┼úii interne, c├ót ┼či avantaj ├«n negocieri. ├Än 2001, compania european─â Airbus a dat ├«n judecat─â compania Boeing pentru spionaj ├«n afaceri prin urm─ârirea apelurilor telefonice, a faxurilor ┼či a e-mailurilor angaja┼úilor Airbus folosind sistemul electronic de supraveghere numit ÔÇ×EchelonÔÇŁ al Agen┼úiei de Securitate Na┼úional─â a SUA (NSA). ├Än 2013, Departamentul de Justi┼úie al SUA a re┼úinut patru directori ai grupului industrial francez Alstom pentru a constr├ónge compania s─â-┼či v├ónd─â la un pre┼ú sc─âzut activit─â┼úile de baz─â, precum energia ┼či re┼úeaua c─âtre compania american─â General Electric. ├Än 2021, mass-media danez─â a dezv─âluit c─â Agen┼úia Na┼úional─â de Securitate a SUA a interceptat ├«nal┼úi oficiali ┼či antreprenori din ┼ú─ârile europene folosind infrastructura de internet din Danemarca.

├Än plus, folosind drept pretext ÔÇ×lipsa de cipuriÔÇŁ, Statele Unite au stabilit de asemenea, termene limite pentru a for┼úa produc─âtorii de cipuri de top din diferite ┼ú─âri s─â trimit─â informa┼úii cheie, precum comenzi, informa┼úii despre clien┼úi ┼či inventar, ├«n efortul de a schimba situa┼úia ├«n sectorul cipurilor.

De┼či sus┼úin c─â promoveaz─â ÔÇ×pacea ┼či deschidereaÔÇŁ, SUA ridic─â adesea bariere tehnologice, pun├ónd laolalt─â a┼ča-numit─â ÔÇ×alian┼ú─â tehnologic─â democratic─âÔÇŁ, politiz├ónd ┼čtiin┼úa ┼či tehnologia ┼či transform├óndu-le ├«n probleme ideologice, form├ónd astfel ÔÇ×cercuri restr├ónse exclusivisteÔÇŁ. Identific├ónd aproape 20 de categorii drept tehnologii-cheie de control, precum biotehnologia ┼či inteligen┼úa artificial─â, SUA au impus, de asemenea, controale stricte ale exporturilor, revizuiri stricte ale investi┼úiilor ┼či au generalizat conceptul de ÔÇ×securitate na┼úional─âÔÇŁ ├«n ├«ncercarea de a ÔÇ×├«mpiedicaÔÇŁ dezvoltarea industriilor de ├«nalt─â tehnologie ├«n alte ┼ú─âri, ├«nc─âlc├ónd grav drepturile ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare ├«n urm─ârirea progresului ┼čtiin┼úei ┼či tehnologiei.

Sursa chinez─â aici, din data de 19.06.2022.

(va urma)

Traducere: Paula Toma (coordonator proiect ÔÇ×China la ziÔÇŁ), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite