├Äntre popor ┼či partid nu exist─â diferen┼úe, iar America ├«ncearc─â s─â foloseasc─â Taiwanul pentru a submina Beijingul. China la zi

0
0
blog

Secretarul de stat american Blinken a ┼úinut pe 26 mai, la Universitatea George Washington, ├«n cadrul ÔÇ×Asia SocietyÔÇŁ, un amplu discurs despre politica Statelor Unite al Americii fa┼ú─â de China.

Partea chinez─â s-a mobilizat ┼či a caracterizat interven┼úia Secretarului de Stat ca o ac┼úiune ostil─â la adresa ei, oficialul american ÔÇ×exager├ónd amenin┼úarea venit─â din partea Chinei printr-un limbaj ambalat cu aten┼úie, intervenind ├«n afacerile interne ale Chinei, calomniind politicile interne ┼či externe ale Chinei ┼či ├«ncerc├ónd s─â suprime ┼či s─â ├«ngr─âdeasc─â ChinaÔÇŁ.

Strategia de r─âspuns a Chinei este tentativa de a demonta toate aser┼úiunile p─âr┼úii americane, punct cu punct, rezult├ónd un text amplu ┼či stufos, care nu face dec├ót s─â reia ┼či s─â sistematizeze declara┼úii anterioare punctuale la adresa Americii sau ale Vestului. ├Än limbajul Beijingului, ÔÇ×s─â vorbim cu fapte ┼či cu cifre ┼či s─â dezv─âluim lumii ├«n┼čel─âtoria, ipocrizia ┼či nocivitatea SUA fa┼ú─â de ChinaÔÇŁ.

Remarc─âm dou─â aspecte din lunga reac┼úiei a p─âr┼úii chineze, esen┼úial─â pentru a ├«n┼úelege China de azi ┼či, mai ales, China de m├óine:

  • Tonalitatea ridicat─â, ofensat─â ┼či ofensiv─â a discursului, care aminte┼čte, de fapt, de stilul pe care a fost consacrat ├«n rela┼úia bilateral─â de c─âtre Directorul Biroului Comisiei Centrale pentru politic─â extern─â, Yang Jiechi, ├«n faimoasa reuniune de la Alaska din 18 martie 2021, unde s-a ├«nt├ólnit cei mai ├«nal┼úi oficiali ai diploma┼úiilor americane, respective chineze, ┼či au ┼čocat audien┼úa ÔÇô mai cu seam─â partea chinez─â! - prin tonalitatea nemaiv─âzut a pozi┼úiilor (analizele aici ┼či aici). China vrea s─â par─â ├«n ofensiv─â.  
  • Strategia de comunicare a Chinei este relativ identic─â ├«n stil cu cea a Federa┼úiei Ruse: nu doar c─â nu ├«┼či asum─â nimic din pozi┼úia Occidentului, pe care o respinge de plano, dar reac┼úioneaz─â ├«ncerc├ónd s─â acrediteze ideea c─â, de fapt, orice ar face Federa┼úia Rus─â ÔÇô ┼či China, ├«n acest caz ÔÇô este mult mai pu┼úin dec├ót a f─âcut Vestul ├«n general ┼či America ├«n special. Ideea de baz─â este c─â Occidentul nu mai are suprema┼úia moral─â pentru a apostrofa nicio alt─â ┼úar─â, pentru c─â ┼či el a gre┼čit cel pu┼úin la fel de mult ┼či, prin urmare, nu are autoritatea moral─â de a ÔÇ×da lec┼úii cuivaÔÇŁ.  
  • Dac─â cele dou─â strategii de comunicare, cea rus─â ┼či cea chinez─â, sunt coordonate, nu putem ┼čtii cu certitudine. Asist─âm ├«ns─â, indirect, la un ÔÇ×acord diplomaticÔÇŁ, mai mult sau mai pu┼úin tacit, ├«ntre Moscova ┼či Beijing care, ├«n premier─â, pe diapazoane diferite ┼či pe dosare diferite ÔÇô Rusia pe cazul Ucrainei, China pe lumii ├«ntregi ÔÇô practic─â acela┼či stil de diploma┼úie ┼či pun pe mas─â acela┼či seturi de critici fa┼ú─â de America ┼či fa┼ú─â de Occident.


Cu ce rezultat ┼či c├ót─â credibilitate? Greu de spus deocamdat─â, dac─â ne raport─âm la scara ├«ntregii planete.


S─â trecem acum la partea a doua a r─âspunsului Chinei la strategia american─â. Prima parte se poate citi aici.

A cincea gre┼čeal─â: ├Äntre SUA ┼či Partidul Comunist Chinez (PCC)/guvernul chinez exist─â mari ne├«n┼úelegeri, ├«ns─â acestea sunt ├«ntre guvern ┼či sistem, nu ├«ntre cele dou─â popoare.

Faptele: Conducerea Partidului Comunist Chinez este alegerea istoriei ┼či a poporului. PCC ┼či guvernul chinez se bucur─â de sus┼úinerea poporului chinez. Sem─ânarea discordiei de c─âtre partea american─â ├«ntre Partidul Comunist Chinez ┼či poporul chinez dovede┼čte tocmai ostilitatea lor fa┼ú─â de calea sistemului chinez.

Partidul Comunist Chinez este centrat pe poporul chinez, de care este profund legat ┼či ┼či-a p─âstrat ├«ntotdeauna vitalitatea ┼či vigoarea. La sf├ór┼čitul anului 2021, PCC avea peste 95 de milioane de membri, ceea ce ├«l face cel mai mare partid din lume, aflat la putere pentru o perioad─â lung─â de timp, ├«n cea mai populat─â ┼úar─â din lume. Sub conducerea acestuia, China a realizat dou─â miracole majore: o dezvoltare economic─â rapid─â ┼či o stabilitate social─â pe termen lung; peste 800 de milioane de oameni au reu┼čit s─â ias─â din s─âr─âcie ┼či 1,4 miliarde de oameni au cunoscut modernizarea. Drumul pe care China l-a parcurs ├«n doar c├óteva decenii a fost parcurs de marile puteri occidentale/┼ú─ârile mari dezvoltate timp de secole.

Timp de 13 ani consecutivi, Universitatea Harvard a urm─ârit sondaje care arat─â c─â sprijinul public al Chinei pentru partid ┼či guvern s-a men┼úinut mult timp peste 90%, situ├óndu-se pe primul loc ├«n lume. Edelman 2022, una dintre cele mai importante firme americane de rela┼úii publice, a publicat un sondaj prin care a ar─âtat c─â ├«ncrederea publicului chinez ├«n guvernul s─âu a fost de 91% ├«n ultimul an, situ├óndu-se pe primul loc ├«n r├óndul ┼ú─ârilor analizate.

Administra┼úia american─â anterioar─â s-a angajat ├«n McCarthy-ism (o perioad─â de suspiciune intens─â anticomunist─â ├«n SUA), atac├ónd ┼či def─âim├ónd ferm Partidul Comunist Chinez, liderii chinezi, politicile interne ┼či externe ale Chinei, sem─ân├ónd discordie ├«ntre PCC ┼či poporul chinez, contest├ónd ├«n mod deschis conducerea ┼či statutul de lider al Partidul Comunist Chinez, incit├ónd reac┼úii anti-China ┼či anticomuniste, sus┼úin├ónd restric┼úiile privind vizele pentru membrii Partidul Comunist Chinez ┼či familiile acestora.

De c├ónd actuala administra┼úie american─â a preluat mandatul, nu au fost aduse modific─âri substan┼úiale politicilor men┼úionate mai sus. ├Än iunie 2021, Senatul SUA a revizuit ┼či adoptat ÔÇ×Legea american─â de inovare ┼či concuren┼ú─â din 2021ÔÇŁ de peste 2.000 de pagini, care prevede China drept concurent strategic al Statelor Unite, precum ┼či cea mai important─â provocare, calomniaz─â calea de dezvoltare a Chinei, politicile interne ┼či externe, f─âc├ónd declara┼úii false. Pentru a rezista ÔÇ×influen┼úei ┼či ac┼úiunilor r─âu inten┼úionateÔÇŁ ale PCC, SUA au alocat peste 200 de miliarde de dolari americani pentru a asigura avantajul lor fa┼ú─â de China ├«n domenii tehnologice cheie ┼či au pledat pentru mobilizarea strategic─â, diplomatic─â, economic─â, tehnologic─â ┼či alte mijloace americane pentru a desf─â┼čura o competi┼úie strategic─â ampl─â cu China. De asemenea, Senatul SUA a propus, s─â aloce 300 de milioane de dolari pe an din anii fiscali 2022 p├ón─â ├«n 2026 pentru a ÔÇ×r─âspunde la influen┼úa r─âu inten┼úionat─â a PCCÔÇŁ ┼či s─â desemneze Departamentul de Stat al SUA ┼či Agen┼úia pentru Dezvoltare Interna┼úional─â pentru a dezvolta capacit─â┼úile de investigare ale jurnali┼čtilor americani ├«n ceea ce prive┼čte Ini┼úiativa ÔÇ×Centura ┼či DrumulÔÇŁ, inclusiv ÔÇ×sprijinirea organiza┼úiilor civice ┼či mass-mediilor independenteÔÇŁ etc.

Folosindu-se de trecutul PCC, SUA continu─â s─â suprime schimburile ┼či cooperarea fireasc─â interpersonal─â ┼či cultural─â dintre cele dou─â ┼ú─âri. De ceva timp, au existat incidente frecvente ├«n care studen┼úii chinezi care studiaz─â ┼či viziteaz─â SUA au fost h─âr┼úui┼úi ┼či reprima┼úi ├«n mod nejustificat de c─âtre partea american─â. Cele mai multe dintre aceste persoane au fost ├«ntrebate dac─â ele sau p─ârin┼úii lor au fost membri ai PCC. Unii au fost expulza┼úi din motive total nerezonabile, cum ar fi faptul c─â au fost suspecta┼úi c─â au leg─âturi militare pentru c─â aveau pe telefoane fotografii cu preg─âtirea lor militar─â din universitate. Aceste interogatorii dep─â┼česc cu mult ceea ce partea american─â pretinde a fi ÔÇ×aplicarea normal─â a legiiÔÇŁ.

Partidul Comunist Chinez, guvernul chinez ┼či poporul chinez sunt inseparabile. Dac─â partea american─â pretinde c─â respect─â poporul chinez, atunci ar trebui s─â respecte calea de dezvoltare ┼či sistemul politic ales de poporul chinez ┼či s─â respecte PCC, care reprezint─â interesele fundamentale ale marii majorit─â┼úi a poporului chinez. Vizarea de c─âtre SUA a Partidului Comunist Chinez ┼či a guvernului chinez, reprezint─â vizarea poporului chinez. ├Äncercarea Statelor Unite de a diviza PCC, guvernul chinez ┼či poporul chinez va ├«nt├ómpina cu siguran┼ú─â opozi┼úia unanim─â ┼či contraatacul hot─âr├ót al celor peste 1,4 miliarde de chinezi.

A ┼časea gre┼čeal─â: SUA cer schimb─âri ├«n China ├«n ceea ce prive┼čte drepturile omului pentru a men┼úine pacea, securitatea ┼či demnitatea uman─â, nu pentru a se opune acesteia.

Faptele: ├Än prezent, drepturile omului ├«n China sunt mai respectate ca niciodat─â, iar sentimentul de c├ó┼čtig, fericire ┼či siguran┼ú─â al poporului nu a fost niciodat─â mai puternic. ├Än schimb, SUA au ├«nc─âlcat grav drepturile omului, at├ót pe plan intern, c├ót ┼či extern, iar ceea ce au f─âcut este ├«ngrozitor. SUA sunt statul care ├«ncalc─â cel mai mult drepturile omului din lume.

China a acordat ├«ntotdeauna prioritate maxim─â protej─ârii dreptului la supravie┼úuire. A f─âcut ├«ntotdeauna din protejarea drepturilor ┼či┬á intereselor legitime ale cet─â┼úenilor s─âi o sarcin─â de baz─â; din protejarea drepturilor minorit─â┼úilor etnice un element important ┼či din protejarea securit─â┼úii poporului un obiectiv pe termen lung.

Centrat pe poporul s─âu, din ziua ├«n care a fost fondat, principala misiune a PCC-ului a fost lupta pentru c─âutarea fericirii poporului chinez, pentru rena┼čterea na┼úiunii chineze, pentru care a luptat timp de peste 100 de ani. Aspira┼úia poporului la o via┼ú─â mai bun─â este scopul luptei noastre. China a continuat s─â dezvolte o democra┼úie popular─â pe scar─â larg─â, s─â promoveze protec┼úia drepturilor omului ├«n cadrul statului de drept ┼či s─â protejeze justi┼úia social─â, iar poporul chinez se bucur─â de drepturi democratice mai extinse, mai ample ┼či mai cuprinz─âtoare.

China a ├«nf─âptuit miracolul de a elimina s─âr─âcia absolut─â. P├ón─â la sf├ór┼čitul anului 2020, toate cele 99 de milioane de persoane s─ârace din mediul rural din China, conform standardelor actuale, au fost scoase din s─âr─âcie. 2021 a fost anul ├«n care China a construit o societate moderat prosper─â din toate punctele de vedere, rezolv├ónd ├«n mod istoric problema s─âr─âciei absolute. ├Äncep├ónd cu aplicarea Politicii de reform─â economic─â a Chinei, aproximativ 800 de milioane de persoane din mediul rural din China au fost scoase din s─âr─âcie conform standardului actual de s─âr─âcie; conform standardului interna┼úional de s─âr─âcie al B─âncii Mondiale, China a redus s─âr─âcia cu peste 70% din popula┼úia global─â ├«n aceea┼či perioad─â. China a atins obiectivele de reducere a s─âr─âciei din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabil─â┬á a ONU cu 10 ani mai devreme dec├ót era prev─âzut, aduc├ónd o contribu┼úie semnificativ─â la dezvoltarea reducerii s─âr─âciei la nivel mondial ┼či la progresul drepturilor omului ├«n lume. China a construit, de asemenea, cel mai mare sistem de educa┼úie, de securitate social─â ┼či de s─ân─âtate din lume.

De la izbucnirea pandemiei de coronavirus, China a aderat la principiul punerii oamenilor ┼či ale vie┼úilor acestora pe primul loc, a formulat ┼či a pus ├«n aplicare o politic─â general─â de ÔÇ×zero Covid ÔÇŁ ├«n lumina propriilor condi┼úii na┼úionale ┼či ┼či-a ajustat ├«n mod constant m─âsurile de prevenire ┼či control ca r─âspuns la situa┼úia actual─â, astfel ├«nc├ót s─â protejeze via┼úa ┼či s─ân─âtatea oamenilor ├«n cea mai mare m─âsur─â posibil─â, asigur├ónd ├«n acela┼či timp ┼či o dezvoltare economic─â ┼či social─â durabil─â, s─ân─âtoas─â ┼či stabil─â, cu rezultate bune ├«n materie de prevenire ┼či control. China are cea mai mic─â rat─â de infec┼úii de coronavirus ┼či mortalitate din lume.

China a participat ├«n mod activ la guvernan┼úa global─â a drepturilor omului ┼či a adus contribu┼úii ┼či a oferit solu┼úii chineze┼čti la dezvoltarea drepturilor omului ├«n lume. ├Än ultimii ani, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a inclus ├«n rezolu┼úiile sale ÔÇ×construirea unei comunit─â┼úi de destine comune ale omeniriiÔÇŁ ┼či a adoptat ├«n mod repetat rezolu┼úii ale Chinei precum ÔÇ×contribu┼úia dezvolt─ârii la exercitarea tuturor drepturilor omuluiÔÇŁ ┼či ÔÇ×promovarea cooper─ârii ├«n domeniul drepturilor omuluiÔÇŁ. China a f─âcut, de asemenea, numeroase declara┼úii comune ├«n numele ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare privind ÔÇ×punerea ├«n aplicare a dreptului la dezvoltareÔÇŁ, ÔÇ×reducerea s─âr─âciei ┼či promovarea drepturilor omuluiÔÇŁ, ÔÇ×promovarea unei distribu┼úii echitabile a vaccinurilor globaleÔÇŁ, contribuind la protejarea drepturilor fundamentale ale omului ├«n majoritatea ┼ú─ârilor ├«n curs de dezvoltare, ob┼úin├ónd un sprijin larg din partea comunit─â┼úii interna┼úionale.

China este un sus┼úin─âtor ┼či un activist ├«n promovarea cauzei interna┼úionale a drepturilor omului. Potrivit unui studiu publicat de Banca Mondial─â, implementarea integral─â a ini┼úiativei ÔÇ×Centura ┼či DrumulÔÇŁ ar putea scoate 32 de milioane de oameni din s─âr─âcie moderat─â, cu un cost mediu de trai zilnic de mai pu┼úin de 3,20 dolari americani, ceea ce indic─â faptul c─â consolidarea comun─â a ini┼úiativei ÔÇ×Centura ┼či DrumulÔÇŁ va cre┼čte semnificativ nivelul de protec┼úie a drepturilor omului ├«n mai multe ┼ú─âri. ├Än fa┼úa pandemiei de COVID-19, China a pus ├«n aplicare cea mai mare ac┼úiune umanitar─â global─â de la fondarea Chinei Noi ┼či a promovat ├«n mod activ construirea unei comunit─â┼úi de s─ân─âtate uman─â. ├Än fa┼úa deficitului global de dezvoltare, China a prezentat o ini┼úiativ─â de dezvoltare global─â care are ca punct de plecare ┼či ca obiectiv promovarea bun─âst─ârii oamenilor ┼či realizarea unei dezvolt─âri umane globale ┼či a ob┼úinut sprijinul a peste 100 de ┼ú─âri ┼či a numeroase organiza┼úii interna┼úionale, cum ar fi ONU. Ini┼úiativa a forjat un consens interna┼úional larg pentru a promova punerea ├«n aplicare accelerat─â a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil─â de c─âtre toate ┼ú─ârile, contribuind la consolidarea sinergiei interna┼úionale pentru o dezvoltare concertat─â ┼či oferind o garan┼úie puternic─â pentru dezvoltarea drepturilor interna┼úionale ale omului.

Dreptul la via┼ú─â este cel mai mare drept al omului, iar supravie┼úuirea reprezint─â baza pentru exercitarea tuturor drepturilor omului. SUA dispun de cele mai avansate echipamente ┼či tehnologii medicale din lume, dar au cel mai mare num─âr de infec┼úii ┼či decese cauzate de COVID-19 din lume. Prevenirea ┼či controlul epidemiei au fost ├«ntotdeauna extrem de politizate ┼či au devenit un instrument ┼či o moned─â de schimb pentru ca partidele republicane ┼či democrate s─â se atace ┼či s─â se confrunte reciproc. Politicienii sunt preocupa┼úi doar de interesul propriu politic, ignor├ónd via┼úa ┼či s─ân─âtatea oamenilor. Prevenirea ┼či controlul ne┼čtiin┼úific, inegal ┼či neimputabil al epidemiei a afectat grav dreptul la via┼ú─â ┼či la s─ân─âtate al poporului american.

Num─ârul deceselor provocate de COVID-19 ├«n SUA a dep─â┼čit acum un milion, iar revista Atlantic Monthly din SUA a comentat c─â acest lucru a fost ÔÇ×nea┼čteptatÔÇŁ, ÔÇ×inevitabilÔÇŁ, ÔÇ×deosebit de durerosÔÇŁ ┼či ÔÇ×posibil de evitat ├«n multe cazuriÔÇŁ. ├Äns─â politicienii americani au afirmat c─â ÔÇ×persoanele ├«n v├órst─â se pot sacrifica pentru ┼úara lorÔÇŁ ┼či c─â ÔÇ×economia ┼ú─ârii este mai important─â dec├ót via┼úa persoanelor ├«n v├órst─âÔÇŁ. Datele de la Centrul Na┼úional de Supraveghere ┼či Control al Bolilor Transmisibile din SUA arat─â c─â majoritatea deceselor cauzate de COVID-19 s-a ├«nregistrat la persoanele cu v├órsta de peste 65 de ani. Studiile realizate de Universitatea din California de Sud ┼či Universitatea Princeton arat─â c─â coronovirusul a redus speran┼úa medie de via┼ú─â a americanilor cu 1,13 ani, cea mai mare sc─âdere de la cel de-Al Doilea R─âzboi Mondial ├«ncoace. Dintre acestea, speran┼úa medie de via┼ú─â a afro-americanilor ┼či a latino-americanilor a sc─âzut cu 2,1 ┼či 3,05 ani, ├«n timp ce speran┼úa medie de via┼ú─â a albilor a sc─âzut cu 0,68 ani.

Ziarul The Washington Post relateaz─â c─â ├«n spatele unui milion de americani care au murit din cauza pandemiei de COVID-19 se ascunde un num─âr mult mai mare - nou─â milioane. Acesta este num─ârul americanilor care ┼či-au pierdut so┼úii, p─ârin┼úi, bunici, fra┼úi ┼či copii din cauza COVID-19. Supravegherea realizat─â de Imperial College din Marea Britanie arat─â c─â, p├ón─â la 23 mai 2022, peste 250 de mii de copii din SUA ┼či-au pierdut un tutore primar sau secundar din cauza COVID-19. Datele publicate ├«n martie 2022 de c─âtre Biroul de responsabilitate guvernamental─â american au ar─âtat c─â 23 de milioane de persoane din SUA ar putea avea simptome pe termen lung de COVID-19, iar aproximativ un milion de persoane ar trebui s─â fie ├«n imposibilitatea de a lucra din cauza efectelor secundare.

SUA sunt ┼úara cu cea mai mare violen┼ú─â cauzat─â de arme. Cu o popula┼úie de aproximativ 300 de milioane de locuitori, doar 4% din popula┼úia lumii, SUA de┼úin peste 400 de milioane de arme, reprezent├ónd 46% din totalul armelor de foc private din ├«ntreaga lume, av├ónd ┼či cea mai mare rat─â de posesie de arme de foc ├«n r├óndul civililor din lume, cu ├«mpu┼čc─âturi care iau via┼úa ├«n medie a peste 110 de persoane ├«n fiecare zi. Mul┼úi oameni depl├óng faptul c─â este mai u┼čor s─â cumperi o arm─â ├«n SUA dec├ót s─â cumperi lapte praf.

Potrivit paginii ÔÇ×Gun Violence ArchiveÔÇŁ din SUA, aproximativ 45.000 de americani au murit din cauza violen┼úei cu arme de foc ├«n 2021, iar la 24 mai 2022, 21 de persoane, dintre care 19 copii, au fost ucise ├«ntr-un atac armat la ┼čcoala primar─â Robb din Texas. Potrivit presei americane, acesta a fost cel de-al 39-lea atac armat ├«n ┼čcoli din SUA ├«n acest an. Conform The Washington Post, ├«n SUA au avut loc 202 ├«mpu┼čc─âturi ├«n mas─â ├«n decurs de cinci luni ┼či jum─âtate ├«n acest an. ├Än ultimele c├óteva decenii, guvernul SUA nu a fost v─âzut s─â ia m─âsuri reale pentru a aborda aceste probleme. ├Än ultimii 25 de ani, guvernul federal al SUA nu a reu┼čit s─â introduc─â niciun proiect de lege privind controlul armelor de foc. Cotidianul american The New York Times a comentat c─â SUA au devenit neguvernabile nu din cauza diviziunilor politice, a protestelor sau a neciviliza┼úiei, ci din cauza refuzului ┼ú─ârii de a-┼či proteja ┼či ├«ngriji cet─â┼úenii - femeile, minorit─â┼úile ┼či, ├«n special, copiii s─âi.

P─ârin┼úii fondatori ai SUA au afirmat c─â ÔÇ×to┼úi oamenii sunt crea┼úi egaliÔÇŁ, men┼úin├ónd ├«n acela┼či timp institu┼úia sclaviei ├«n Constitu┼úia din 1789. Ast─âzi, ├«n ciuda abolirii aparente a segreg─ârii, suprema┼úia albilor este omniprezent─â, iar discriminarea ├«mpotriva minorit─â┼úilor etnice r─âm├óne sistematic─â. ÔÇ×VirusulÔÇŁ rasismului ad├ónc ├«nr─âd─âcinat ├«n SUA s-a r─âsp├óndit odat─â cu COVID-19, cu o inciden┼ú─â ridicat─â a crimelor motivate de ur─â ├«mpotriva popula┼úiei asiatice, cu persecutarea rasial─â continu─â a popoarelor indigene, cu o discriminare ne├«ntrerupt─â ├«mpotriva comunit─â┼úilor musulmane, cu un decalaj economic rasial tot mai mare ┼či cu o inegalitate rasial─â ├«n cre┼čtere. La aproape 60 de ani de la strig─âtul ÔÇ×Am un visÔÇŁ (ÔÇ×I have a dreamÔÇŁ) al lui Martin Luther King, vedem ├«nc─â realitatea dur─â a lui Floyd ÔÇ×Nu pot s─â respirÔÇŁ (ÔÇ×I can't breatheÔÇŁ).

Genocidul indienilor din SUA prin masacrare, deportare, sterilizare ┼či asimilare for┼úat─â a dus la o sc─âdere drastic─â a popula┼úiei indiene de la 5 milioane ├«n 1492 la 250 de mii la ├«nceputul secolului XX. Grupurile de nativi americani au fost neglijate ┼či discriminate pentru o lung─â perioad─â de timp, cultura indian─â a fost fundamental distrus─â, iar supravie┼úuirea ├«ntre genera┼úii a vie┼úii ┼či a spiritului a fost grav amenin┼úat─â. Multe statistici guvernamentale americane ├«i ignor─â complet pe indieni sau ├«i clasific─â ├«n grab─â ca fiind ÔÇ×al┼úiiÔÇŁ.

Shannon Keller, director executiv ┼či avocat al American Indian Affairs Association, a declarat: ÔÇ×Suntem diferi┼úi din punct de vedere cultural ┼či lingvistic, dar deseori nu suntem v─âzu┼úi ca un grup etnic, ci doar ca o clas─â politic─â cu autonomie limitat─â ├«n baza tratatelor noastre cu Comunit─â┼úii┬áde Na┼úiuni a Sistemelor (Commonwealth).ÔÇŁ De la o istorie de deport─âri, m─âceluri ┼či asimil─âri for┼úate, p├ón─â la s─âr─âcia ┼či neglijarea general─â de ast─âzi, indienii, care ini┼úial au fost proprietarii continentului, au o voce slab─â ├«n societatea american─â, potrivit Atlantic Monthly.

Guvernul american a impus ├«n mod istoric un sistem de internat pentru indieni pentru a promova educa┼úia englez─â ┼či cre┼čtin─â ┼či a adoptat legi care interzic practicarea ritualurilor religioase transmise din genera┼úie ├«n genera┼úie. Potrivit unui articol intitulat ÔÇ×SUA trebuie s─â se confrunte cu genocidul s─âuÔÇŁ, publicat la 11 octombrie 2021 pe site-ul Foreign Policy din SUA, guvernul american a finan┼úat peste 350 de internate pentru nativi ├«ntre secolele XIX ┼či XX, for┼ú├ónd copiii nativi s─â-┼či p─âr─âseasc─â familiile ┼či comunit─â┼úile pentru a frecventa internate ├«ndep─ârtate ├«n vederea asimil─ârii culturale. Asimilarea cultural─â le-a fost impus─â. Sute de mii de copii indigeni au fost for┼úa┼úi s─â ├«┼či p─âr─âseasc─â casele ┼či comunit─â┼úile, iar mul┼úi dintre ei au suferit abuzuri ┼či au murit ├«n ┼čcoli. ├Än aceste internate, identit─â┼úile, limbile ┼či credin┼úele indienilor americani nativi, din Alaska ┼či Hawaii au fost suprimate. SUA au comis un genocid nu doar moral, ci ┼či legal ├«mpotriva propriului popor.

Rebecca Nagel, autoare indian─â american─â, sus┼úine c─â informa┼úiile despre amerindieni au fost sistematic eliminate din mass-media ┼či din cultura popular─â american─â. Organiza┼úiile educa┼úionale ale nativilor americani raporteaz─â c─â 87% din manualele de istorie ale statelor nu acoper─â istoria indigenilor dup─â 1900. Institu┼úia Smithsonian ┼či al┼úii au scris c─â con┼úinutul predat despre indieni ├«n ┼čcolile americane este plin de informa┼úii inexacte ┼či nu prezint─â cu acurate┼úe ceea ce s-a ├«nt├ómplat cu popula┼úia nativ─â. Fostul senator republican Santorum a mers at├ót de departe ├«nc├ót a declarat public, la Young America's Foundation, c─â ÔÇ×America este o ┼úar─â care s-a n─âscut de la zero, ├«nainte de a nu exista aproape nimic aici...┼či, sincer, nu exist─â aproape deloc cultur─â nativ-american─â ├«n cultura american─â.ÔÇŁ.

Teama, discriminarea ┼či suprimarea musulmanilor ┼či a islamului ├«n SUA s-au intensificat. Bloomberg a raportat la 9 septembrie 2021 c─â discriminarea ├«mpotriva musulmanilor din SUA a crescut ├«n cei 20 de ani de la Atentatele din 11 septembrie 2001. Associated Press News a relatat la 9 septembrie 2021 c─â un sondaj a ar─âtat c─â 53% dintre americani au o p─ârere negativ─â despre islam. ├Än 2021, Consiliul pentru rela┼úii americano-islamice a publicat un raport ├«n care se arat─â c─â organiza┼úia prime┼čte ├«n fiecare an mai multe pl├óngeri legate de intimidare ┼či de remarci de ur─â fa┼ú─â de musulmani.

Institutul pentru alteritate ┼či apartenen┼ú─â de la Universitatea din California, Berkeley, a dat publicit─â┼úii, la 29 octombrie 2021, datele unui sondaj care arat─â c─â 67,5% dintre responden┼úii musulmani au suferit prejudicii din cauza ÔÇ×islamofobieiÔÇŁ ┼či 93,7% dintre responden┼úii musulmani au declarat c─â s─ân─âtatea lor fizic─â ┼či mental─â a fost afectat─â negativ de ÔÇ×islamofobieÔÇŁ.

SUA sunt cele mai afectate de traficul de persoane ┼či de munc─â for┼úat─â, nefiind ├«nc─â ratificat─â Conven┼úia din 1930 privind munca for┼úat─â, Conven┼úia ONU cu privire la Drepturile Copilului ┼či Conven┼úia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare ├«mpotriva femeilor. ├Än fiecare an, aproape 100 de mii de persoane sunt traficate ├«n SUA pentru munc─â for┼úat─â, iar cel pu┼úin 500 de mii de persoane sunt ├«n prezent ├«nrobi┼úi ├«n SUA, ├«ntre 240 de mii ┼či 325 de mii de femei ┼či copii fiind ├«n sclavie sexual─â.

Problema imigran┼úilor ┼či a refugia┼úilor a devenit un instrument politic pentru atacuri partizane ┼či b─ât─âlii politice ├«n SUA, guvernul schimb├óndu-┼či politicile ┼či aplic├ónd legea ├«n mod violent. Datele publicate de Agen┼úia american─â de control al frontierelor arat─â c─â nu mai pu┼úin de 557 de imigran┼úi au murit la frontiera sudic─â a SUA ├«n anul fiscal 2021, mai mult dec├ót dublu fa┼ú─â de anul fiscal precedent ┼či cel mai mare num─âr din istorie de la ├«nceputul ├«nregistr─ârilor, ├«n 1998. ├Än acela┼či an, SUA au re┼úinut peste 1,7 milioane de migran┼úi la grani┼úa sudic─â, inclusiv 45.000 de copii. ├Än septembrie 2021, peste 15.000 de solicitan┼úi de azil din Haiti s-au adunat sub un pod din ora┼čul de frontier─â Del Rio, Texas, dormind ├«n corturi murdare sau pe p─âm├ónt, ├«n c─âldur─â, ├«nconjura┼úi de gunoaie, ├«n condi┼úii de via┼ú─â deplorabile. Poli┼úi┼čtii de frontier─â americani i-au agresat pe solicitan┼úii de azil, cu patrule c─âlare pe cai, m├ónuindu-i cu biciul ┼či ├«mping├óndu-i ├«n r├óu. Postul de televiziune Cable News Network (CNN) a comentat c─â scena aminte┼čte de zilele ├«ntunecate din istoria SUA, c├ónd patrulele de sclavi erau folosite pentru a controla sclavii negrii.

Guvernul SUA este indiferent la ├«nc─âlcarea sistematic─â a drepturilor omului ale poporului american, dar sub pretextul drepturilor omului atac─â ┼či intervine ├«n alte ┼ú─âri, sfid├ónd ┼či c─âlc├ónd justi┼úia cu puterea ┼či cu interese proprii.

Din 2001, SUA au purtat r─âzboaie ┼či au desf─â┼čurat ac┼úiuni militare ├«n aproximativ 80 de ┼ú─âri ├«n numele ÔÇ×antiterorismuluiÔÇŁ, soldate cu moartea a peste 900.000 de persoane, dintre care 300.000 de civili. R─âzboiul de 20 de ani al SUA ├«n Afganistan a l─âsat ┼úara devastat─â ┼či mijloacele de trai ale oamenilor ├«n ruin─â. Potrivit statisticilor, un total de 47.245 de civili afgani ┼či ├«ntre 66.000 ┼či 69.000 de solda┼úi ┼či poli┼úi┼čti afgani care nu au leg─âtur─â cu Atentatele din 11 septembrie 2001 au fost uci┼či ├«n opera┼úiunile americane, iar peste 10 milioane de persoane au fost str─âmutate. R─âzboiul din Afganistan a distrus bazele economiei afgane ┼či a l─âsat poporul afgan ├«n s─âr─âcie. Atunci c├ónd SUA s-au retras din Afganistan, au ├«nghe┼úat imediat miliarde de dolari din rezervele valutare ale B─âncii Centrale a Afganistanului, l─âs├ónd economia afgan─â ├«n pragul colapsului ┼či a ├«nr─âut─â┼úit via┼úa oamenilor.

├Än cadrul celei de-a 48-a sesiuni a CDO, numeroase ┼ú─âri au condamnat SUA ca fiind ÔÇ×cel mai mare distrug─âtor al drepturilor omului din lumeÔÇŁ ┼či au ├«ndemnat SUA s─â ├«┼či rezolve propriile probleme majore ├«n materie de drepturi ale omului.

SUA sunt un veteran al deten┼úiei arbitrare ┼či al torturii f─âr─â discern─âm├ónt. De-a lungul anilor, Agen┼úia Central─â de Informa┼úii (CIA) a ├«nfiin┼úat ÔÇ×├«nchisori negreÔÇŁ ├«n cel pu┼úin 54 de ┼ú─âri ┼či regiuni, de┼úin├ónd p├ón─â la 100.000 de persoane sub pretextul a┼ča-numitului ÔÇ×r─âzboi ├«mpotriva terorismuluiÔÇŁ. Grupul independent de exper┼úi ├«n drepturile omului numit de CDO a emis o declara┼úie la 10 ianuarie 2022, ├«n care afirm─â c─â practica SUA de a re┼úine ├«n mod arbitrar persoane f─âr─â proces ┼či de a le supune la tortur─â sau rele tratamente ├«n ├«nchisoarea Guantanamo timp de 20 de ani reprezint─â o ├«nc─âlcare a legisla┼úiei interna┼úionale privind drepturile omului ┼či o ÔÇ×pat─â pe angajamentul guvernului american fa┼ú─â de statul de dreptÔÇŁ. SUA ar trebui s─â abordeze ┼či s─â corecteze ├«n mod eficient propriile probleme sistemice ┼či de lung─â durat─â privind drepturile omului, s─â reflecteze asupra dezastrelor umanitare pe care le-a provocat ├«n ├«ntreaga lume ┼či s─â ofere lumii o explica┼úie rezonabil─â.

Foto: Avioane chineze┼čti preg─âtite s─â zboare deasupra Taiwan-ului. Sursa DW.

blog

A ┼čaptea gre┼čeal─â: SUA continu─â politica unei singure Chine bazat─â pe ÔÇ×Legea rela┼úiilor cu TaiwanÔÇŁ, pe cele trei comunicate comune SUA-China ┼či pe ÔÇ×┼×ase asigur─âri pentru TaiwanÔÇŁ. Politica SUA fa┼ú─â de Taiwan nu s-a schimbat.

Faptele: Principiul unei singure Chine este o norm─â universal recunoscut─â ├«n rela┼úiile interna┼úionale ┼či un consens general al comunit─â┼úii interna┼úionale. Statele Unite ┼či-au ├«nc─âlcat┬á promisiunile, renun┼ú├ónd continuu la propriile angajamente ┼či la consensul dintre China ┼či SUA, nerespect├ónd principiul unei singure Chine ┼či ├«ncerc├ónd s─â ÔÇ×foloseasc─â Taiwanul pentru a controla ChinaÔÇŁ, care este una dintre principalele amenin┼ú─âri la adresa p─âcii ┼či stabilit─â┼úii ├«n str├ómtoarea Taiwan.

├Än octombrie 1971, Adunarea General─â a Na┼úiunilor Unite a adoptat cu o majoritate cov├ór┼čitoare Rezolu┼úia 2758, care a decis s─â restabileasc─â sediul legitim al Republicii Populare Chineze ├«n Organiza┼úia Na┼úiunilor Unite, ceea ce a rezolvat complet problema reprezent─ârii Chinei ├«n cadrul Na┼úiunilor Unite din punct de vedere politic, juridic ┼či procedural. Avizul juridic oficial al Oficiului pentru Afaceri Juridice al Secretariatului Na┼úiunilor Unite afirm─â clar c─â ÔÇ×Taiwanul, ca provincie a Chinei, nu are statut independentÔÇŁ ┼či c─â ÔÇ×autorit─â┼úile din Taiwan nu se bucur─â de nicio form─â de statut de guvernareÔÇŁ, iar titlul folosit ar trebui s─â fie ÔÇ×Taiwan, o provincie a Chinei (Taiwan, ProvinceÔÇéofÔÇéChina)ÔÇŁ. Pe baza principiului unei singure Chine, Republica Popular─â Chinez─â a stabilit rela┼úii diplomatice cu 181 de ┼ú─âri, inclusiv cu Statele Unite.

SUA ┼či-au luat angajamente fa┼ú─â de China pe principiul unei singure Chine ├«n cele trei comunicate comune sino-americane. Ele au declarat clar ├«n ÔÇ×Comunicatul de la ShanghaiÔÇŁ publicat ├«n 1972: ÔÇ×Statele Unite recunosc c─â to┼úi chinezii de pe ambele maluri ale str├ómtorii Taiwan cred c─â exist─â o singur─â China ┼či c─â Taiwanul face parte din China. Guvernul SUA nu are nicio obiec┼úie la aceast─â pozi┼úie.ÔÇŁ

Statele Unite au declarat clar ├«n ÔÇ×Comunicatul privind stabilirea rela┼úiilor diplomaticeÔÇŁ publicat ├«n 1978: ÔÇ×Statele Unite ale Americii recunosc c─â guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal al Chinei. Guvernul Statelor Unite ale Americii recunoa┼čte pozi┼úia Chinei conform c─âreia exist─â o singur─â China ┼či Taiwan este parte a Chinei.ÔÇŁ

Statele Unite au declarat clar ├«n Comunicatul ÔÇ×17 augustÔÇŁ emis ├«n 1982: ÔÇ×├Än Comunicatul comun privind stabilirea rela┼úiilor diplomatice la 1 ianuarie 1979, emis de Guvernul Republicii Populare Chineze ┼či Guvernul Statelor Unite ale Americii, SUA recunosc c─â Guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legitim al Chinei ┼či recunosc pozi┼úia Chinei conform c─âreia exist─â o singur─â China ┼či Taiwan este o parte a Chinei. Guvernul SUA nu are inten┼úia de a ├«nc─âlca suveranitatea ┼či integritatea teritorial─â a Chinei, nici de a interveni ├«n afacerile interne ale acesteia sau ├«n implementarea politicii celor ÔÇ×dou─â ChineÔÇŁ sau ÔÇ×o Chin─â, un TaiwanÔÇŁ.

ÔÇ×Guvernul Statelor Unite declar─â c─â nu urm─âre┼čte s─â implementeze o politic─â pe termen lung de v├ónzare de arme c─âtre Taiwan, c─â armele pe care le vinde Taiwanului nu vor dep─â┼či nivelul de aprovizionare din ultimii ani dup─â stabilirea rela┼úiilor diplomatice sino-americane, c─â este preg─âtit s─â ├«┼či reduc─â treptat v├ónz─ârile de arme c─âtre Taiwan ┼či s─â conduc─â la o reglementare final─â. Prin prezenta declara┼úie, Statele Unite recunosc pozi┼úia consecvent─â a Chinei cu privire la rezolvarea aceastei probleme definitiv."

Partea american─â nu ┼či-a onorat angajamentele ├«n problema Taiwanului, ci a continuat s─â inverseze cursul istoriei.

Din punct de vedere politic, SUA au preg─âtit succesiv a┼ča-numita ÔÇ×Legea cu privire la rela┼úiile cu Taiwan-ulÔÇŁ ┼či ÔÇ×┼×ase asigur─âri pentru TaiwanÔÇŁ ├«ntr-o singur─â declara┼úie de politic─â a Chinei, cu tot mai multe prefixe pentru declara┼úiile de politic─â ale SUA. Aceste dou─â prefixe au fost n─âscocite unilateral de partea SUA, care ┼či-a ├«nc─âlcat propriile angajamente din cele trei comunicate comune sino-americane ┼či, de asemenea, au ├«nc─âlcat principiul unei singure Chine recunoscut de Rezolu┼úia 2758 a Adun─ârii Generale a ONU ┼či respectat ├«n general de comunitatea interna┼úional─â. Acest lucru a fost ilegal ┼či invalid de la ├«nceput, iar China nu l-a recunoscut ┼či s-a opus ferm de la bun ├«nceput. De asemenea, SUA ┼či-au ├«nc─âlcat promisiunea de a men┼úine rela┼úii neoficiale doar cu Taiwan ┼či au ├«mbun─ât─â┼úit continuu nivelul angajamentului SUA-Taiwan. ├Än ultimii ani, secretarul SUA pentru S─ân─âtate ┼či Servicii Umane, secretarul adjunct de stat ┼či al┼úi ├«nal┼úi oficiali ┼či membri ai Congresului au vizitat Taiwan unul dup─â altul. Ambasadorul SUA ├«n str─âin─âtate s-a ├«nt├ólnit de mai multe ori cu a┼ča-zi┼čii ÔÇ×reprezentan┼úiÔÇŁ locali ai Taiwanul-ului.

Din punct de vedere militar, Statele Unite ┼či-au ├«nc─âlcat angajamentul de a reduce treptat v├ónz─ârile de arme c─âtre Taiwan ┼či de a duce la o reglementare final─â dup─â o perioad─â de timp, ci nu a oprit niciodat─â v├ónz─ârile de arme c─âtre Taiwan, iar dimensiunea ┼či performan┼úa armelor au fost chiar ├«mbun─ât─â┼úite continuu, inclusiv armele ofensive, cum ar fi rachetele anti-radia┼úii, torpile grele ┼či avioanele de lupt─â F-16V. P├ón─â acum, v├ónz─ârile totale de arme au dep─â┼čit 70 de miliarde de dolari americani. Reuters ┼či al┼úii au raportat, de asemenea, c─â membrii for┼úei de opera┼úiuni speciale din SUA au frecventat Taiwanul pentru a antrena trupele din str├ómtoare.

Din 2021, liderii americani au declarat public de trei ori c─â, dac─â va exista un r─âzboi ├«n str├ómtoarea Taiwan, SUA vor ajuta la ap─ârarea Taiwanului. Pe plan interna┼úional, SUA continu─â s─â ajute Taiwanul s─â extind─â a┼ča-numitul ÔÇ×spa┼úiu interna┼úionalÔÇŁ. Recent, Statele Unite au r─âsp├óndit absurditatea c─â Rezolu┼úia 2758 a Adun─ârii Generale a ONU nu a abordat statutul Taiwanului, sus┼úin├ónd c─â toate ┼ú─ârile au dreptul de a defini singure un cadru de politic─â pentru China. De asemenea, au ├«ncurajat ferm Taiwanul s─â participe la cea de-a 75-a Adunare Mondial─â a S─ân─ât─â┼úii ├«n calitate de observator. Au spus asta chiar ├«n public ca s─â ajute Taiwan s─â-┼či declare independen┼úa.

Ceea ce au f─âcut SUA a fost ├«nc─âlcarea angajamentului Statelor Unite care sus┼úine c─â nu au inten┼úia de a implementa politica ÔÇ×dou─â ChineÔÇŁ sau ÔÇ×o Chin─â, un TaiwanÔÇŁ. Henry Kissinger, fostul secretar de stat al Statelor Unite, a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos din 2022: ÔÇ×Statele Unite nu ar trebui s─â adopte o abordare echivoc─â sau progresiv─â pentru dezvoltarea solu┼úiei ÔÇ×dou─â ChineÔÇŁ. Din c├óte ├«n┼úeleg, acordul la care s-a ajuns atunci c├ónd China ┼či Statele Unite au stabilit rela┼úii diplomatice este c─â Statele Unite vor urm─âri principiul unei singure Chine. Sus┼úinerea acestui principiu este crucial─â."

Autorit─â┼úile Partidului Democrat Progresist din Taiwan promoveaz─â cu ├«nc─âp─â┼ú├ónare actul separatist ÔÇ×independen┼úa TaiwanuluiÔÇŁ, iar Statele Unite ├«ncurajeaz─â ┼či sus┼úin ├«n mod explicit ┼či secret for┼úele ÔÇ×independen┼úei TaiwanuluiÔÇŁ. Aceasta este cauza principal─â a tensiunii actuale din str├ómtoarea Taiwan. A opri dezvoltarea tendin┼úelor de ÔÇ×independen┼ú─â a TaiwanuluiÔÇŁ ┼či a reduce coluziunea SUA-Taiwan ├«nseamn─â men┼úinerea p─âcii ├«n str├ómtoarea Taiwan ┼či ├«n lume. Principiul unei singure Chine nu poate fi zdruncinat, suveranitatea ┼či integritatea teritorial─â a Chinei nu pot fi ├«nc─âlcate, iar linia ro┼čie a ÔÇ×dou─â ChineÔÇŁ ┼či ÔÇ×o Chin─â, un TaiwanÔÇŁ nu poate fi c─âlcat─â ├«n picioare. China este pe deplin ├«ncrez─âtoare, pe deplin capabil─â ┼či pe deplin preg─âtit─â s─â opreasc─â cu hot─âr├óre activit─â┼úile separatiste ale ÔÇ×independen┼úei TaiwanuluiÔÇŁ, s─â ├«mpiedice cu hot─âr├óre orice interferen┼ú─â extern─â ┼či s─â protejeze cu hot─âr├óre suveranitatea na┼úional─â ┼či integritatea teritorial─â. Partea american─â ar trebui s─â respecte cele trei comunicate comune sino-americane, s─â urmeze adev─ârata politic─â a unei singure Chine, s─â-┼či pun─â ├«n aplicare angajamentele, cum ar fi s─â nu sprijine ÔÇ×independen┼úa TaiwanuluiÔÇŁ ┼či s─â reflecteze cu seriozitate asupra propriilor cuvinte ┼či fapte gre┼čite care continu─â s─â aduc─â regrese. Aceste lucruri pun ├«n pericol major pacea ┼či stabilitatea str├ómtorii Taiwan ┼či d─âuneaz─â grav rela┼úiilor sino-americane. SUA vor pl─âti, de asemenea, un pre┼ú de ne├«ndurat pentru asta.

Sursa chinez─â aici, din data de 19.06.2022.

(va urma)

Traducere: Paula Toma (coordonator proiect ÔÇ×China la ziÔÇŁ), Diana-Maria Ghinea, Yu Zhan.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite