Strategia fiscală a Guvernului continuă politica de reducere a presiunii pe cei cu venituri mici şi pe mediul de afaceri

Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede explicit introducerea cotei de impozitare diferenţiată, cel mai mare nivel al acesteia fiind însă de 16% (actualul nivel al cotei unice), urmând ca celelalte trepte să fie de 12%, respectiv 8%.

Guvernul a făcut publică, miercuri, Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016, lucru care a început deja să genereze o anumită agitaţie pe scena publică, în condiţiile în care documentul prevede explicit introducerea cotei de impozitare diferenţiată, cel mai mare nivel al acesteia fiind însă de 16%. Adică, actualul nivel al cotei unice va fi cel mai mare nivel al impozitului diferenţiat, urmând ca celelalte trepte să fie de 12%, respectiv de 8%.

Eu, unul, nu cred că ar trebui să fie de fapt mari probleme în cadrul Guvernului, în condiţiile în care vorbim despre un document elaborat într-un minister controlat de liberali, iar impozitarea de acest tip a fost asumată în programul de guvernare. De altfel, am constat deja că ministrul nominalizat al Finanţelor, Eugen Nicolăescu, a reafirmat susţinerea PNL pentru această măsură.

Prin urmare, dincolo de politică, merită să analizăm la cald ce aduce de fapt strategia fiscală bugetară a Guvernului.

În primul rand, vorbim despre continuarea eforturilor de reducere a presiunii pe cei ce venituri mici, prin:

1. indexarea pensiilor cu 3,75%;

2. creşterea salariului minim cu 12,5%;

3. creşterea venitului minim garantat cu 4,5%.

Vedem aşadar ca măsura de reducere a ratelor, lansată de curând, este parte a unui pachet mai larg care are menirea de a-i ajuta pe cei mai puţin norocoşi dintre români.

În al doilea rând, strategia fiscală bugetară duce mai departe viziunea Guvernului de a ajuta, treptat, mediul de afaceri şi de stimulare a investiţiilor străine, printr-o politică de reducere prudentă a fiscalităţii în care pilonii de bază sunt:

- Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin măsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru.

- Analizarea posibilităţii de reducere a cotei standard de TVA pentru perioada 2014-2016 pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare.

- Scutirea câştigurilor de capital pentru favorizarea societăţilor de tip holding;

- Schimbarea anului fiscal diferit de cel calendaristic, pentru reducerea regulilor de administrare a impozitului.

Viziunea Guvernului pentru următorii doi ani este, până la urmă, concordantă cu ceea ce a fost realizat de la preluarea mandatului, începând cu anul 2012. Atât componenta social-democrată, cât şi componenta liberală a USL şi-au luat într-un fel partea leului.

- Au fost reîntregite salariile bugetarilor;

- Au crescut pensiile – pentru prima oară după 3 ani;

- A crescut salariul minim cu 15%, a crescut venitul minim garantat;

- S-au plătit arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) de peste 2,6 miliarde lei pentru medicamente,

- S-au plătit arierate de circa 1 miliard lei la nivelul autorităţilor locale;

- A crescut substanţial absorbţia fondurilor europene, datorită creşterii cheltuielilor de cofinanţare precum şi a împrumuturilor din trezorerie pentru prefinanţare, de la 8% în mai 2012 la 34% în prezent.

- A fost acordat un sprijin substanţial sectorului de IT.

Evident nu mi-am propus aici să fiu exhaustiv, ci doar să punctez câteva elemente pentru a arăta existenţa unui echilibru între cele două planuri ale guvernării.

Sper ca problemele din cadrul USL să nu afecteze evoluţiile din plan guvernamental,  iar angajamentele din acest document să nu rămână pe hârtie din această cauză. De asemenea, sper ca jocul politic să nu ducă la răzgândeli şi spun asta cu gândul că unii liberali mai exaltaţi ar putea considera că nu mai este în avantajul lor să dispară cota unică, chiar dacă, de fapt, asta ar înseamna o reducere a taxelor.