Se scindează USR? Decât măcinat din interior de lupte şi certuri, mai bine revenirea la cele două partide iniţiale, USR şi PLUS

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Zile decisive pentru partidul USR. Taberele Barna şi Cioloş s-au delimitat în mod clar şi public, fuziunea n-a avut succes. După ce PNL s-a lăsat „sedus” de PSD, partea dreaptă a spectrului politic este liberă, ceea ce face extrem de importantă rezolvarea actualei crize din USR. Cu cât mai repede cu atât mai bine, costurile în imaginea şi percepţia publică vor fi mai mici.

Context

Cum necum, manevrele echipei Iohannis-Cîţu au scos USR de la guvernare şi au adus coaliţia în care PSD a „îmbrăţişat” PNL. Cam forţat, e adevărat. Cum partidul lui Orban nu pare că va trece pragul electoral, pe partea dreaptă a politicii româneşti a rămas doar USR. De AUR nu discutăm, pentru că nici ei nu ştiu ce opţiuni politice au.

În opoziţie fiind până în 2024, USR avea şi are încă toate şansele să câştige electoratul de dreapta, rămas „orfan” după manevrele lui Iohannis. Devoalând toate fraudele şi corupţia actualei guvernări. Şi să înregistreze la viitoarele alegeri un scor care să-i permită o poziţie relevantă în viitoarea guvernare.

În situaţia dificilă adusă de pandemie, explozia preţurilor la energie, inflaţia, un eventual război Rusia-Ucraina, actuala guvernare nu poate ieşi decât şifonată în urma unei prestaţii care se vede deja ca fiind lamentabilă. O împrejurare în plus ca USR să marcheze, din opoziţie, puncte electorale preţioase.

Situaţia actuală din USR

E clar acum că fuziunea celor două partide, USR şi PLUS, a eşuat. Preşedintele USR vine de la PLUS, iar Biroul Naţional (BN) este format, majoritar, din membrii echipei Barna. Speranţa că se vor înţelege până la urmă s-a năruit săptămâna aceasta, când Dacian Cioloş a scos un program politic, ameninţând că dacă nu va fi aprobat de către BN, va demisiona de la conducerea USR.

USR vine după trei ani de la alegerile europarlamentare din 2019, când a luat 22,4% din voturi, iar acum are în mai toate sondajele de opinie între 10-12%. Ceva s-a întâmplat, ceva nu e în regulă cu acest partid, de aceea schimbările sunt necesare. Să fie „elitismul” care a dominat şi domină în comunicarea USR? Imposibilitatea de a găsi canale de comnicare cu oamenii de rând, cu pensionarii amărâţi, dar care sunt foarte mulţi?

S-au delimitat şi cele două tabere. Echipa Barna: Drulă, Barna, Moşteanu, Năsui, Botoş, Stelian Ion, Viziteu, Dehelean, Mihaiu, Mălureanu, Miruţă, Panait, Echert. Echipa Cioloş, formată din 35 de senatori şi deputaţi: Baltaretu, Berea, Berescu, Blaga, Bordei, Buzoianu, Cambera, Durău, Anca Dragu şi încă alţi senatori şi deputaţi.

Au dreptate şi unii şi ceilalţi, în privinţa programului prezentat de Dacian Cioloş.

 Iată câteva exemple.

Dacian Cioloş: Îmi asum declanşarea mai multor acţiuni naţionale şi încurajarea unor acţiuni locale în filiale, prin care, în contact direct cu cetăţenii, să aflăm cum este perceput azi USR faţă de aşteptările avute de cetăţeni înainte de intrarea noastră la guvernare şi ce aşteptări există acum. Aceeaşi abordare trebuie asumată la nivel local (filiale) şi de către echipa de parlamentari şi aleşi locali pe care partidul îi are.

Oponenţii săi: Au fost mai multe discuţii în noul Birou Naţional despre reluarea programelor de conectare cu cetăţenii. Pandemia a împiedicat acest tip de activităţi.

Şi de comunicare electronică nu sunt capabili membrii şi simpatizanţii USR? Să fim serioşi. Pandemia nu este un argument.

Dacian Cioloş: Îmi asum constituirea unei comisii compuse egal din 50% membri de partid (membri BN sau CP) şi 50% membri din societatea civilă şi mediul de afaceri, care până în luna aprilie 2022 să propună candidaturi alternative pentru portofolii guvernamentale, printr-un proces deschis şi asumat politic la nivel de Birou Naţional şi Comitet Politic. Aceeaşi comisie va lucra în prealabil cu Departamentul intern de Politici Publice pentru a analiza, dezbate şi finaliza o structură de guvern suplă şi modernă, cu un număr minim de ministere.

Oponenţii săi: Nu credem că ideea „unui program consultativ, împreună cu membri ai societăţii civile” poate funcţiona în practică. ... Suntem convinşi că nu poate funcţiona pentru că încercări anterioare au arătat că aceşti oameni sunt reticenţi la o asociere formală cu un partid politic - şi au dreptate să fie, pentru că aşa funcţionează societatea civilă apolitică.

Dacă am fi de acord să cedăm competenţa pregătirii pentru guvernare unor persoane externe, am întoarce spatele liderilor politici din partid care reflectă voinţa membrilor din filiale.

Aici are dreptate tabăra Barna. Societatea civilă de asta se şi numeşte „civilă”. Nu se amestecă cu partidele politice, care sunt organizaţii private de interes public cu management propriu, pentru că are altă menire în societate.

Mai degrabă Dacian Cioloş a vrut să anihileze BN al USR în care majoritatea o are echipă Barna. Ori nu este fair şi nici posibil aşa ceva.

Sunt multe altele de comentat, dar e problema liderilor USR nu a comentatorilor din presă. Dar acum, se pare că nu mai există cale de împăcare. Dacă Dacian Cioloş, preşedintele partidului renunţă la programul său, sau dacă programul va fi respins în şedinţa de luni a Biroului Naţional, Cioloş îşi pierde total credibilitatea de lider al USR. Nu mai poate conduce un partid, contestat fiind de o parte importantă a liderilor partidului. Ar urma o ceartă perpetuă, cu pierderi importante pentru USR în percepţia electoratului.

Ce soluţii există în acest moment

Sunt un alegător de dreapta, mă interesează să am pe cine să votez în 2024.

Se pare că menţinerea lui Dacian Cioloş în fruntea USR nu are sorţi de izbândă. Cel mult ar amâna cu câteva săptămâni sau luni alte scandaluri şi certuri interne, care macină partidul şi-l face neserios în ochii electoratului.

Demisia lui Dacian Cioloş pare acum iminentă, precum şi venirea lui Cătălin Drulă la conducerea USR, conform statutului, fiind vicepreşedintele cu cel mai mare număr de voturi.

Un scurt portret Cătălin Drulă, 40 de ani. Face parte din categoria de politicieni tineri, gen Maia Sandu, Natalia Gavrilita din Republica Moldova, Kiril Petkov şi Assen Vasilev din Bulgaria. În 1989 avea 8 ani, deci nu are „setări” comuniste, şi nu provine din rândul politicienilor învechiţi în rele. O figură nouă, poate câştiga încrederea alegătorilor, poate deveni „locomotiva” USR.

A studiat la Universitatea din Toronto, Canada, master în Informatică. A urmat la Institutul Naţional Polytechnique de Grenoble un stagiu de cercetare pentru teza de master într-un program de schimb cu Universitatea din Toronto 2004-2005. Nu Bioterra, nu Universitatea Ecologică, nu se laudă cu cărţi care au doar coperţi, ca Grindeanu.

A lucrat în privat, inginer de sistem, pasionat de domeniul Transporturi, fondator şi director executiv la Asociaţia Pro Infrastructura, apoi consilier de stat, deputat, ministrul Transporturilor în guvernul Cîţu. S-a bătut multă vreme pentru infrastructura din România, din partea societăţii civile. A avut curajul să-i zică premierului, şeful său direct, că este un „zombie” politic. Ceea ce s-a şi adeverit până la urmă!

Are trecere la public, vorbeşte uşor şi esenţializat, pe înţelesul tuturor, trece ecranul televizorului.

Cătălin Drulă a anunţat că-şi va face datoria, dacă va fi chemat să conducă USR.

Două scenarii posibile în evoluţia USR

Un prim scenariu. Demisia lui Dacian Cioloş şi venirea lui Cătălin Drulă la conducerea USR. O perioadă de câteva luni în această formulă, pentru a i se da prilejul să demonstreze dacă poate, sau nu, să finalizeze fuziunea USR şi PLUS, eşuată sub conducerea Cioloş-Barna.

Dacă lucrurile nu se lămuresc, ar fi necesar un vot din partea tuturor membrilor USR şi PLUS, care să spună dacă doresc, sau nu, continuarea activităţii într-un singur partid, USR.

Scenariul al doilea. Dacă nici aşa nu se pot armoniza poziţiile celor două tabere, Cioloş şi Barna, singura soluţie este dată de despărţirea celor două partide şi revenirea la partidele distincte USR şi PLUS. Un pact de neagresiune între ele ar fi util, având aceeaşi orientare ideologică. Ar urma apoi să vedem cum câştigă electoratul cele două partide, ce scor înregistrează în 2024. Sigur că este posibilă şi o alianţă electorală, iar apoi, funcţie de scorurile obţinute, o alianţă de guvernare. Până atunci se vor fi risipit şi certurile şi antagonismele actuale, şi electoratul de dreapta va vota, predominant, cu partidul care l-a convins.

Important este ca partea dreaptă a scenei politice să fie ocupată, iar alegătorii să aibă cu cine vota, acum când PNL se macină la guvernare şi nu mai scapă de „îmbrăţişarea” PSD! Tot ce a susţinut până acum USR şi PLUS, eliminarea impostorilor şi politrucilor habarnişti, lupta cu cleptocraţia, cu corupţia, aducerea profesioniştilor la conducerea instituţiilor, repararea nedreptăţilor care afectează societatea românească, de genul pensiilor şi salariilor speciale, toate acestea vor conta mult în votul alegătorilor de dreapta din 2024.

LE. Dacian Ciolos, inaintea sedintei de azi a BN al USR, privind desecrizarea stenogramelor sedintei de joi a BN:

„Începem curând o întrunire a Biroului Naţional care are ca scop descoperirea cuvântului „demisie” în ultima noastră şedinţă. Vă spun eu ce am spus joi şi voi spune şi mâine, ca să fie foarte clar: dacă nu există susţinere în BN pentru principiile şi măsurile propuse, mandatul meu de preşedinte nu mai are sens. Şi voi continua să lupt pentru acele principii alături de voi, ca simplu membru. Susţin 100% desecretizarea tuturor şedinţelor de partid şi transparentizarea trebuie să fie un deziderat permanent în politica noastră internă”.