Să fie sărbătoare!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astăzi e sărbătoare! Nu doar religioasă (La mulţi ani, Mihaililor şi Gavrililor!), ci şi laică. Potrivit Legii 138/2020, îi cinstim pe martirii de la Beliş, din noiembrie 1918, ca eroi ai naţiunii române.

Ideea i-a aparţinut deputatei Natalia Intotero, care i-a alăturat pe Horea, Cloşca şi Crişan, liderii răscoalei din 1784, omagiaţilor de astăzi, în acelaşi demers legislativ, şi care l-a propus şi pe Mihai Viteazul spre comemorare ceremonială, la fiece 27 mai, într-o lege adoptată în iulie anul trecut.

Ştefan cel Mare n-a fost nici el uitat, căci tocmai azi figurează pe ordinea de zi a plenului Senatului, la punctul al şaptelea, „Propunerea legislativă pentru declararea lui Ştefan cel Mare, Domnitor al Moldovei, drept erou naţional şi patron istoric al culturii româneşti”. Iniţiat de altă doamnă parlamentar, Oana-Gianina Bulai, proiectul recomandă ca ziua de 2 iulie, data de deces a domnitorului şi ziua în care este prăznuit de Biserica Ortodoxă Română, să fie marcată de evenimente de cinstire a memoriei ilustrului înaintaş. Care, totuşi, putea fi legitim concurat la patronarea culturii de un vodă cu un profil mai pronunţat de cărturar, Dimitrie Cantemir, enciclopedist, etnograf, geograf, istoric, literat, muzicolog şi compozitor. Dar poate că-i va veni şi lui rândul...

Parlamentarii noştri au o înclinaţie irepresibilă spre sărbători. Cele cu încărcătură istorică sunt cele mai numeroase şi totodată fireşti, fiind vorba de ţinerea vie în memoria publică a unor figuri sau evenimente marcante ale trecutului naţional. Numai în ultimii doi ani, au mai fost propuşi spre cinstire, pe cale legislativă, Tudor Vladimirescu şi Ecaterina Teodoroiu, asociaţi în Legea 65/2021, care proclamă 2021 anul de onorare a conducătorului revoluţiei de la 1821, şi Ion C. Brătianu (proiect trecut de Senat şi aflat prin comisiile Camerei Deputaţilor). De atenţie s-a bucurat şi „românca recunoscută ca Regina Aerului”, după cum scrie senatorul iniţiator Nicolae Ciucă în expunerea de motive la Proiectul de lege pentru instituirea anului 2022 – „Anul Smaranda Brăescu”. S-au mai avansat ca date memorabile şi demne de omagiere 8 mai  – „Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial", 15 noiembrie – „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Braşov din 1987”, 26 mai – „Ziua Naţională a Alegătorului” şi 10 august – „Ziua naţională a demnităţii cetăţenilor români, a luptei împotriva corupţiei, abuzurilor şi injustiţiei”.

Lunga listă a iniţiativelor parlamentare festive din anii pandemiei arată însă şi preocupări mai…năstruşnice, cum sunt instituirea Zilei matematicii, informaticii şi ştiinţelor naturii (10 ianuarie), o surpriză în contextul ratei analfabetismului funcţional de la noi, a Zilei naţionale a înotului (19 iulie), Zilei bicicletei (3 iunie) şi Zilei familiilor numeroase (28 octombrie), distinctă de Ziua familiilor şi atât, care deja se sărbătoreşte pe 15 mai şi pe plan internaţional. Alţi aleşi au pledat în scris pentru Ziua naţională a comerţului electronic (15 octombrie – nu Black Friday, atenţie!), oficializată prin Legea 144/2020, pentru Ziua naţională a medierii şi mediatorilor (4 mai), respinsă definitiv în luna martie, şi pentru Ziua Banatului (12 august), propunere trecută deja de Senat.

Idilicul spaţiu rural a inspirat şi el Ziua iei (24 iunie), separat de Ziua Naţională a Costumului Tradiţional din România (a doua duminică din luna mai), iar deputatul Florin Roman a argumentat cu mult lirism necesitatea ca Ziua Satului Românesc să se serbeze în ultima duminică a lui septembrie, înainte de Ziua Recoltei, din octombrie: „Septembrie este o minunată lună de toamnă, când soarele, cu cele din urmă puteri, săvârşeşte maturarea deplină a roadelor (…) e momentul când ne bucurăm de toate miresmele îmbietoare din grădini, vii şi livezi”.

Păcat că, deşi românul s-a născut poet, iar parlamentarul citat o dovedeşte, iniţiativele din domeniul cultural nu găsesc neapărat susţinere în Legislativ. Proiectul pentru instituirea „Anului Promovării Lecturii" în România – 2020 a fost respins definitiv în…2021, propunerea pentru sărbătorirea Zilei Naţionale a Lecturii la 15 februarie avansează timid prin comisiile senatoriale, iar declararea zilei de 15 mai ca „Ziua picturii naţionale" îşi încearcă azi norocul în plenul Camerei Deputaţilor, figurând la poziţia a 11-a pe ordinea de zi. Cârcotaşii ar putea reclama că ar fi a treia cinstire a culturii naţionale din calendar, după 15 ianuarie – Ziua culturii naţionale (ziua lui Eminescu) şi 19 februarie – Ziua naţională a culturii vizuale şi a sculpturii (ziua lui Brâncuşi), dar până la urmă merită şi Nicolae Grigorescu să fie aniversat, laolaltă cu ceilalţi mânuitori ai penelului. În rest, cum scria Creangă, în „Amintiri din copilărie”: „Să dea Dumnezeu tot anul să fie sărbători şi numai o zi de lucru, şi atunci să fie praznic şi nuntă"!

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite