S-a semnat Parteneriatul de Securitate și Apărare UE-Moldova
0Republica Moldova și UE au semnat marți, la Bruxelles, Parteneriatul pentru Securitate și Apărare, Moldova fiind primul stat cu care UE semnează un astfel de document.
Din partea Chișinăului, acordul a fost semnat de premierul Dorin Recean, iar din partea UE de către Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell. Documentul nu prevede dislocarea de trupe străine în Moldova în caz de pericol iminent și nu contavine statutului de neutralitate al Moldovei. Acordul va ajuta Chișinăul, care nu are nici un tanc, să-și consolideze capacitatea de apărare, să-și sporească securitatea cibernetică și să contracareze tentativele Rusiei de a se implica în procesele democratice din Republica Moldova, în special în alegeri.
Moldova își racordează capacitatea de apărare la standardele UE
„Nu există un mecanism mai bun pentru a asigura pacea și stabilitatea cetățenilor Republicii Moldova decât aderarea la UE. Pe măsură ce ne apropiem de acest obiectiv, consolidăm reziliența țării noastre în fața provocărilor cu care ne confruntăm. Asta înseamnă că vom spori alinierea țării noastre la politica externă și de securitate comună a UE, vom consolida asistența pentru sectorul apărării prin intermediul Instrumentului European pentru Pace și vom contribui mai activ la pacea și securitatea europeană. Alături de Uniunea Europeană, viitorul Moldovei este mai pașnic și mai sigur”, a menționat premierul Recean, după semnarea documentului.
„Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat în domeniul securității cu UE. Acesta include o cooperare mai strânsă în domeniul securității cibernetice, combaterea amenințărilor hibride, informare, dezvoltarea capacităților în mai multe domenii de cooperare. În plus, vă vom asigura susținere financiară. Am dat până acum peste 140 de milioane de euro pentru modernizarea forțelor armate ale Republicii Moldova prin Instrumentul pentru Pace. Această sumă va fi suplimentată, pentru că trebuie să contribuim la securitatea și stabilitatea Moldovei, să consolidăm democrația în acest stat și să susținem procesul de reformă. Viitorul Republicii Moldova și al cetățenilor moldoveni este în UE și acesta este un obiectiv la care trebuie să lucrăm de astăzi”, a spus, la rândul său, Josep Borrell.
Războiul din Ucraina a determinat Chișinăul să investească mai mult în apărare
După invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022, Rusia și-a activat toate instrumentele războiului hibrid și asupra Republicii Moldova pentru a o destabiliza. Ținta de bază a Kremlinului este răsturnarea ordinii constituționale în Moldova și propulsarea la conducere a unei grupări corupte loiale Moscovei.
În octombrie 2023, pe fondul noilor provocări regionale, președinta Maia Sandu a prezentat o nouă Strategie de Securitate Națională, în care Rusia nu mai apare ca până acum ca „partener strategic”, ci ca principală amenințare și ca stat agresor. În noua Strategie, votată deja de Parlament, Chișinăul nu mai neagă amenințarea rusească și crește esențial bugetul pentru apărare. „Federația Rusă a intenționat să-și creeze, prin utilizarea forței, un coridor terestru de acces către Republica Moldova. Un sistem puternic de apărare și securitate este esențial pentru a proteja populația și economia. Agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei evidențiază nevoia esențială de a crește investițiile în sectorul național de apărare, care, prea mult timp, a fost prost gestionat, neglijat și subfinanțat”, se arată în noua Strategie de securitate națională.
O altă noutate a Strategiei de Securitate Națională deja în vigoare în Moldova este că Chișinăul nu mai consideră că cheia soluționării conflictului transnistrean s-ar afla la Moscova și nu mai mizează pe eșuatul format „5+2”, ci pe „sporirea rolului UE și al altor parteneri strategici în procesul de soluționare a conflictului” și pe „utilizarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova pentru creșterea, în rândul populației din regiunea transnistreană, a atractivității pentru reintegrarea pașnică a țării”.
În plus, NATO nu mai apare în Strategie ca sperietoare pentru moldoveni și nici neutralitatea constituțională nu mai este o „vacă sacră”. Chișinăul pledează pentru „o relație mai aprofundată cu NATO și cu statele membre”, în vederea consolidării capacităților Armatei Naționale de a proteja țara și cetățenii. Principalul stimulent al schimbării opticii Chișinăului a fost agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Un singur pas până la începerea negocierilor de aderare la UE
La Bruxelles, premierul Recean s-a întâlnit și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și cu Comisarul european pentru extindere şi vecinătate, Oliver Varhelyi. S-a discutat în special despre amenințările hibride la adresa Moldovei, despre necesitatea asigurării unui spațiu informațional sigur și despre începerea negocierilor de aderare a țării la blocul comunitar.
Negocierile de facto pentru aderarea Republicii Moldova la UE vor începe cel mai probabil pe 25 iunie 2024, la summitul Consiliului European. Până atunci, Chișinăul trebuie să înlăture o restanță – alegerea noului procuror general. Oficialii europeni i-au comunicat marți, la Bruxelles, despre aceasta premierului moldovean Dorin Recean. De finalitatea acestui proces depinde dacă se va da sau nu start negocierilor cu Moldova.
Primele tentative de alegere a unui nou procuror general în Moldova au eșuat din cauza sabotajului corupției din sistem. Acum este în plin proces un nou concurs, la care participă patru pretendenți la funcția de procuror general.
Se încarcă comentariile...
