Rusia ameninţă cu un „scenariu militar” pentru protejarea Transnistriei. Ce vor face România şi NATO?

Institutul pentru Studiul Războiului (ISR)  observă  că Rusia folosește aceeaşi  retorică față de Republică Moldova cu cea manifestată față de Ucraina înainte de invazie.

ISR: „Kremlinul desfășoară operațiuni informaționale împotriva Moldovei foarte asemănătoare cu cele pe care Kremlinul le-a folosit înainte de invaziile sale în Ucraina în 2014 și 2022, de natură să stabilească condiții care să justifice o posibilă escaladare viitoare a Rusiei împotriva Moldovei”.  „Momentul unei posibile operațiuni hibride rusești în Moldova este neclar, dar Kremlinul stabilește condiții informaționale pentru a o face posibilă în curând”.

Şi Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, spune în Duma de Stat că în Transnistria sunt 200.000 de cetățeni ruși și că Rusia este „îngrijorată de soarta lor”, adăugând că Moscova „nu le va permite să devină victimele unei alte aventuri occidentale”. Serghei Lavrov a făcut recent, în  14 februarie 2024, o serie de acuzații despre Moldova, inclusiv afirmația că SUA și UE dețin controlul asupra guvernului țării.

Viceministrul afacerilor externe al Rusiei, Mikhail Galuzin, este mai direct, consideră că Rusia „are toate posibilitățile de a apăra locuitorii Transnistriei în cazul încercărilor de soluționare prin forță a problemei transnistrene”.  „Suntem extrem de îngrijorați de o astfel de posibilitate și am spus întotdeauna clar că încercările de soluționare prin forță a problemei transnistrene sunt contraproductive. Ne așteptăm ca la Chișinău să înțeleagă ce ar putea însemna un scenariu militar pentru Moldova”, a spus diplomatul, confirmând că ”orice acțiuni care ar reprezenta o amenințare la adresa militarilor ruși sau a concetățenilor (din regiune - n.n) vor fi considerate în Moscova în conformitate cu dreptul internațional drept un atac asupra Rusiei”. „Regimul Sandu se deosebește nu numai printr-o retorică anti-rusească agresivă, ci și prin luări de poziție concrete ostile, alăturându-se sancțiunilor ilegale pe care Vestul colectiv încearcă să le impună Federației Ruse”.

Ceea ce a enervat peste măsură Rusia este începerea negocierilor Republicii Moldova de aderare la UE şi declaraţiile antirusesti ale preşedintei Maia Sandu.

Republica Moldova a impus recent   taxe vamale la exporturile și importurile din Transnistria, fapt interpretat de Moscova drept o ingerinţă în situaţia economică a Transnistriei.

Republica Moldova nu are capacităţile militare ale Ucrainei

Din punct de vedere militar, Republica Moldova nu se poată apăra în faţa unei agresiuni ruseşti. Cu o armată de 5000 de militari, cu echipamente militare neglijabile, dacă Rusia decide să intervină în Republica Moldova, cu o „acţiune specială” destinata apărării transnistrenilor,  o poate face fără reacţie militară a Republicii Moldova.

Este adevărat că terestru nu poate interveni pentru că ar trece prin teritoriu ucrainian. Rămân forţele aeriene care ar putea ajunge la Chişinău venind dinspre Marea Neagră.

Şi Ucraina se retrage din Avdiivka, pentru că nu mai are resursele militare de a se opune avansului armatei ruse. Faptul că America nu mai poate ajuta Ucraina, din cauza opoziţiei susţinătorilor lui Trump, atârnă greu în capacităţile Ucrainei de a se apăra.

Cum poate fi „atacată” Republica Moldova?

Nu este necesară o invazie militară cu trupe terestre. În Republica Moldova trăiesc 200.000 de etnici ruşi, care vor ajuta Rusia să impună un regim pro-rus la Chişinău. Un desant aerian la Chişinău, venind dinspre Marea Neagră, cu câteva mii de militari, la care se adaugă forţele ruseşti din Transnistria, ar fi suficiente pentru a anihila forţele de apărare ale Republicii Moldova.

În Transnistria se află o forță militară rusă de cel puțin 1.600 de militari, dar și câteva depozite uriașe de armament și muniție deținute de Federația Rusă. Pe lângă trupele ruse, Transnistria are și propriile forțe armate, cifrate la circa 5.000 de militari, polițiști și agenți ai serviciului secret.

O acţiune „hibridă” în Republica Moldova, la care Rusia se pricepe foarte bine, este oricând posibilă şi în avantajul Rusiei.

Rusia are pretextul folosit şi în Ucraina, că îşi apără cetăţenii de „teroarea” instaurată de actualul regim împotriva lor, îşi apără depozitele de armament şi muniţie, în special cel de la Cobasna, de care are mare nevoie acum.

Poziţia Congresului american încurajează acum această agresiune

Putin a înţeles foarte bine că ajutorul american pentru Rusia este paralizat de oamenii lui Trump. Germania, Franţa, România, contribuie cu ajutoare militare şi în bani la războiul de apărare al Ucrainei, dar nu pot echivala cu imensul  ajutor american.

Nu e clar dacă Trump va ajunge preşedintele Americii, dar situaţia incertă de acum, când Camera Reprezentanţilor din Congresul american, dominată de trump-isti, se opune  ajutorului american pentru Ucraina este numai bună de speculat de către Rusia.

Rusia ar câştiga multe din această „operaţiune specială” în Republica Moldova, exploatând faptul că Republica Moldova, nefiind în NATO, nu are de cine să fie apărată.  Ar arăta cetăţenilor săi şi lumii întregi că are   capacităţi militare destule pentru a-şi pune la punct opozanţii. Şi că occidentul şi NATO au a se teme de reacţiile militare ale Rusiei în diverse circumstanţe.

Ce va face România?

România nu are cum să intervină direct, militar, pentru apărarea Republicii Moldova, fiind o ţară din NATO. Orice intervenţie în Republica Moldova ar fi considerată de Rusia drept un atac al NATO împotriva sa, şi va genera dreptul de a se apăra, inclusiv nuclear.

Ar fi o bună ocazie pentru Rusia de a testa până unde poate interveni NATO în apărarea intereselor sale.

Ţările NATO, în special America, au cântărit cu grijă ajutoarele militare pentru Ucraina, condiţionându-le de neatacarea teritoriului rus. Adică o grijă permanentă de a nu provoca un conflict NATO-Rusia.

Concluzie

Perioada ce urmează, de lupte electorale în America, România, şi alte ţări europene reprezintă o fereastră de oportunitate pentru Rusia de a ataca Republica Moldova. Decizia politică în ţările NATO, România, America este paralizată de instabilitatea politică generată de viitoare alegeri. În plus, au apărut forţe politice extremiste, naţionaliste, suveraniste sau direct pro-ruse, cum sunt la noi AUR şi SOS, la slovaci premierul Robert Fico, în Ungaria premierul Viktor Orban, în America Trump, care ar îngreuna decizia NATO într-o situaţie de agresiune împotriva Republicii Moldova. Este posibil ca Rusia să profite de o astfel de fereastră de oportunitate.

Iar România este blocată de evitarea unui conflict Rusia-NATO şi nu poate interveni în ajutorul fraţilor noştri de peste Prut.